19 iulie 2013

Dragoş Paul Aligică - apologia dictaturii sau a "tehnocraţiei" ?


În "22", un articol al lui Dragoş Paul Aligică, în care se defineşte "adevăratul politician":
Fiti atenti aici ce e greu cu adevarat si ceea ce inseamna a face politica: E greu sa faci reforme si sa construiesti in pofida vointei populare si elitei politice. Aia sunt meseriasii adevarati, aia merita admiratia si respectul. Ala e leadership adevarat si aia sunt politicieni si strategi adevarati. Cei care construiesc in pofida materialului clientului si valului, nu cei care se dau dusi de val. Cei care iau masa inerta sau recalcitranta de aici si o muta dincolo. Asa se construiesc societati, economii, natiuni.
"Merită respectul" cei care duc politici opuse voinţei majoritare?! Este o negare a democraţiei reprezentative! Şi este total irelevant "cine are dreptate": masele sau "înţelepţii".

Cum bine s-a spus aici:
În regimul nostru politic [cel al UE] nu mai este clară nici o ierarhie a normelor, nici o separare reală a puterilor, nici o stabilitate instituțională, nici o reprezentare egală a cetățenilor, nici o responsabilitate politică reală, nici o inteligibilitate a puterii, nici o neutralitate constituțională. Acesta nu serveşte nici democrației, nici statului de drept, nici construcției europene, refuzând, sub pretextul că intențiile și promisiunile Europei sunt minunate, să facă acea necesară "analiză critică" la care ne invita Hannah Arendt, împotriva amenințării totalitare reprezentate de degenerarea democrațiilor în tehnocrații.

Un comentariu :

Riddick spunea...

Everac: "Acum suntem în vremea democratică, când totul trebuie votat, judecat în colectiv, discutat cu masele, nu poţi să baţi un cui dacă n-ai un consimţământ colectiv, căci mintea poporului cerne adevăratele valori !"

http://riddickro.blogspot.ro/2012/02/everac-acum-suntem-in-vremea.html


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Adrian Papahagi, 2011: "Înainte de a fi români, am fost europeni. Și creștini. Ce altceva suntem decât un amestec rasial daco-romano-slavo-cuman? De ce ne temem, așadar, de Statele Unite ale Europei, de parcă am pierde mai mult decât am câștiga? De parcă acquis-ul comunitar nu prevalează deja asupra legislațiilor naționale. Acest proiect nu e nou; el a fost doar diluat pe parcurs. Este proiectul federalist al creștin-democraților care în anii 1940-50 au pus bazele Uniunii Europene. Un proiect abandonat la jumătate de drum: Parlament European, dar nu și guvern federal european. Monedă unică, fără guvernanță financiară unică. Spațiu comun de securitate, fără armată comună. A venit momentul să desăvârşim proiectul gândit de Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Konrad Adenauer, Grigore Gafencu și alți politicieni creștin-democrați după cel de-al doilea război mondial."

 

Postări populare: