Dacă înainte de intrarea în UE ni se flutura iluzia prosperităţii ce va să vină, acum (la "reformarea UE") suntem abordaţi cu iluzia imperială, cum că România "va fi parte" la luarea deciziilor, de va face parte din nucleul dur. Io o să cred cioaca asta când oi vedea salariul mediu RO la cel puţin 50% din media UE. Şi nu peste un cincinal!

© my angry rants

28 mai 2013

Șopârlele revizuirii



Doar o parte dintre propunerile-șopârlă de revizuire a Constituției, publicate în Raportul Forumului Constituțional 2013. La o citire atentă se mai pot descoperi multe.

Comentariile din paranteze și accentuările cu roșu îmi aparțin.



Cuvânt înainte:

Deloc paradoxal, întrebările și dileme românilor în 2013 se regăsesc atât în frământările altor societăți, cât și în dezbaterile din științele politice sau din dreptul comparat. Una dintre acestea privește, spre exemplu, statutul suveranității în lumea de astăzi. Să se fi vidat, odată cu globalizarea, conceptul „suveranitate”? Nu este chiar așa de simplu! Chiar dacă pentru mulți exegeți ai globalizării ”suveranitatea” nu își mai găsește rostul, unii cercetătorii, precum John Agnew constată că suveranitatea nu dispare, ci se deteritorializează.  Or, o astfel de realitate în plină dinamică (migrația sezonieră și emigrația românească spre Occident, statutul României în cadrul UE etc.) are o dimensiune constituțională care nu putea scăpa dezbaterilor din cadrul Forumului Constituțional. În același fel, efectele încălzirii globale sau ale îngrijorărilor consumatorilor nu ar trebui neglijate în cadrul unei revizuiri constituționale.

Articolul 1 - Statul român și Articolul 152 - Limitele revizuirii (introducerea de elemente diluante, progresiste: "laic", "ecologic")

Formulare modificată a Art.1
2) Forma de guvernământ a statului român este republica.parlamentară.
(3) România este stat de drept, democratic, laic, social şi ecologic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

Articolul 2 - Suveranitatea

Formulări modificate Art. 2
(1) Suveranitatea naţională aparţine naţiunii române (în 2003: "aparține poporului român"; formularea propusă e diluantă), care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum, sau
(1) Suveranitatea naţională aparţine cetăţenilor români, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte,  precum şi prin referendum.

Articolul 3 - Teritoriul (introducerea regionalizării)

 
Formulare modificată Art. 3
Varianta 1 - Art 3 (3) : Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe, județe şi regiuni. În condițiile legii, unele orase sunt declarate municipii.
Varianta 2 - Art 3 (3) :Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii. În condițiile legii se pot înfiinţa regiuni ale căror atribuţii sunt stabilite prin lege organică.

Articolul 4 - Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni
(noi elemente progresiste, care ar garanta o bază constituțională militantismului pro-gay și celui laicist)

Formulare modificată Art.4
Art.4(2) România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi. Este interzisă orice discriminare bazată pe sex, culoare, naționalitate, origine etnică sau socială, trăsături genetice, limbă, credinţă sau religie, opinii politice sau de altă natură, proprietate, naştere, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală.

Articolul 6 - Dreptul la identitate (se introduce expresia "și de alte tipuri" la definirea minorităților - a se citi "LGBT" !)

Formulare modificată Art.6
(1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi de alte tipuri dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale ("cultura alternativă gay"), lingvistice şi religioase.
(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea (propaganda !) identităţii ("orientării" !) persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi de alte tipuri trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.

Articolul 11 – Dreptul internaţional şi Dreptul intern (accentuarea subordonării dreptului intern față de cel comunitar/al UE)

Au fost formulate două propuneri privind menționarea bunei credințe ("fără crâcnire") în îndeplinirea obligațiilor ce îi revin României ca urmare a ratificării unui tratat și privind principiul intrării în vigoare automată a tratatului odată cu ratificarea. Pe lângă aceste propuneri, a fost propusă reunirea articolelor 11 şi 20 prin reunirea dispoziţiilor privind dreptul internaţional şi dreptul intern (ca să fie diluat cel intern !), şi a fost înaintată sugestia de a adăuga un aliniat nou, aliniatul 4, care să prevadă faptul că este de datoria statului român de a adapta legislația națională la cerințele care decurg din tratatele ratificate de Parlament în urma statutului României de stat membru NATO și UE (de fapt, accentul este pe UE, NATO nu bombardează cu modificări legislative).

Articolul 12 - Simboluri naţionale (propuneri pro-monarhiste și federalist-separatiste)

Discuțiile din jurul articolul 12 au vizat în principal modificarea zilei naționale a României de la data de 1 decembrie la data de 10 mai. Motivarea acestei modificări a fost făcută pe baza simbolismului și a relevanței acestei zile, în data de 10 mai 1877 având loc Proclamația de Independență, care este asociată cu câștigarea libertății și a drepturilor. Pe de altă parte, este propusă adăugarea unui aliniat nou care să prevadă faptul că însemnele, drapele și simbolurile fiecărei mari regiuni, ale fiecărui județ și ale fiecărei comune, decise de consiliile locale și teritoriale vor putea fi arborate liber inclusiv pe instituțiile publice ale statului, obligatoriu alături de cele ale României.

Articolul 13 – Limba oficială (subminarea caracterului de stat național unitar prin introducerea "limbilor regionale" ca limbi cvasi-oficiale)

Principala propunere pentru modificarea acestui articol privește introducerea unui alineat (2) care să specifice că ,,în ariile în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă, limba acestora se va considera limbă regională, în condițiile prevăzute de legea organică”. Argumentul din spatele acestei completări este acela că o astfel de reglementare nu ar aduce atingere caracterului oficial al limbii române, ci ar contribui la promovarea principiului democrației și diversității culturale, fiind în concordanță cu Carta Europeană a Limbilor Minoritare și Regionale (la orice observație împotriva ofensivei deconstrucției și destatalizării, "ni se dă-n cap" cu "tratatele și convențiile la care România a aderat").

Articolul 22 – Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică (vorbărie goală, nu se formulează explicit dreptul la autoapărare prin portul și folosirea armelor de foc)

Formulare sugerată pentru Art. 22
Demnitatea umană, dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică
(1) Demnitatea umană este inviolabilă. Aceasta trebuie respectată și protejată.
(2) Dreptul la viață, precum si dreptul la integritate fizică și psihică ale persoanei sunt garantate (cum ? de către cine ?).
(3) Nimeni nu poate fi supus torturii si niciunui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant.
(4) Pedeapsa cu moartea este interzisă.

Articolul 48 - Familia
  (diluarea conceptului de căsătorie, înlocuirea cu "parteneriatul")

fFormulare modificată Art.48
(1) Familia se întemeiază pe parteneriatul liber consimțit (în locul "căsătoriei liber consimțite") între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.
(2) Condițiile de încheiere, de desfacere și de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.
(3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în fața legii cu cei din căsătorie.

Articolul 54 – Fidelitatea față de țară ("Fidelitatea față de țară este sacră" - ONG-urile o consideră ceva inutil !)

În contextul dezbaterii caracterului laic-religios al activităţilor şi elementelor ce ţin de autorităţile statului, un grup de 34 de ONG-uri (care ?) consideră că ideea de sacralitate a fidelităţii fată de ţară nu işi are locul inarticolul 54 al Constituţiei, acestea argumentând că „Sacralitatea unei obligaţii laice este lipsită de sens din perspectivă laică şi blasfemiatoare din perspectivă religioasă”. În cadrul aceluiaşi articol, se propune introducerea unui nou alineat care susţine că orice cetăţean al UE poate fi numit sau ales în funcţii publice, având aceleaşi obligaţii de fidelitate în exercitarea demnităţii sau funcţiei ca şi cetăţenii români.

Varianta alegerii președintelui republicii de către parlament (alegerea de către "2/3 din parlament" este doar o vorbă, la al treilea tur orice majoritate parlamentară simplă poate alege președintele).

Formulare modificată Art. 81 – varianta 2
Pentru alegerea Preşedintelui este nevoie de o majoritate de două treimi din numărul total al deputaţilor şi senatorilor. Votul se exprimă prin scrutin secret în cel mult trei tururi. În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea de două treimi se organizează cel de al doilea tur de scrutin. La al treilea tur de scrutin este suficient votul majorităţii din numărul total al membrilor celor două Camere.

Senatul se apropie de statutul de "Cameră a Regiunilor" (iar Băsescu poate spune la referendum că "iată, nu mai avem chiar parlament bicameral, votați unicameralul-parțial, la pachet cu regionalizarea")

Formulare sugerată Art. 116
(2) Autorităţile administrative autonome se organizează sub coordonarea Senatului (în loc de "în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome, în condiţiile legii organice").

Formulare sugerată Art. 117
(2) Parlamentul poate înfiinţa autorităţi administrative autonome prin lege organică. Acestea îşi desfăşoară activitatea în condiţii de autonomie organică, funcţională şi bugetară (deci regiunile pot avea granițe și competențe fluctuante, odată trecute în textul constituțional; de exemplu, ar putea trata direct cu CE, subminând autoritatea guvernului și a parlamentului).

Propunere pentru introducere unui articol nou – Articolul 122 : Regiunile, autoritățile regionale
(1) Consiliul Regional este autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti și a Consiliilor Județene, şi în vederea realizării serviciilor publice, politicilor publice, planurilor  de investiţii şi proiectelor de interes regional.
(2) Consiliul regional este ales şi funcţionează în condiţiile legii. Preşedintele Consiliului regional este ales în condiţiile legii organice (de ce nu ales direct ?).

Propunere pentru introducere unui articol nou – Articolul 123 : Prefectul regional
(1) Guvernul numeşte un prefect în fiecare regiune.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan regional şi coordonează activitatea Subprefecților județeni
(3) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică.
(4) Între prefecţii regionali, pe de o parte, consiliile locale şi primari, consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, precum şi Consiliile Regionale şi Preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
(5) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, Consiliului regional sau al Preşedintelui Consiliului Regional, al Prefecţilor, în cazul în care consideră actul ilegal.

BNR vrea o putere mai mare în chestiunea trecerii la euro (articolul 137.2)

Propunerile formulate referitoare la Articolul 137 cu privire la sistemul financiar trimise de Banca Națională a României vizează inserarea unui articol distinct, sub titulatura ”Moneda națională și banca centrală” care să reglementeze aspectele legate de banca centrală și care să cuprindă dispozițiile alin. (2) referitoare la moneda națională.

Articolul 138 - Bugetul de stat
(se vrea trecerea în Constituție a "eurodiktatului fiscal'')


Introducerea noului Alin (7) vizează stabilirea cadrului necesar pentru respectarea angajamentelor asumate de România în cadrul Pactului Europlus în ceea ce priveşte limitele datoriei publice şi ale deficitului bugetar. Asumarea acestei măsuri nu este obligatorie din perspectiva Pactului dar ar putea reprezenta un semnal pozitiv privind dorința de a realiza un buget echilibrat.

Articolul 146 - Curtea Constituțională (se vrea schimbarea actualei majorități și a procedurii de numire)
În cadrul discuțiilor au existat mai multe propuneri de creștere a numărului de judecători ai Curţii la 12 sau chiar 14 judecători, dând astfel posibilitatea acestui organism de a analiza cauzele care îi sunt prezentate cu mai multă atenţie sau rapiditate.

3 comentarii :

Gogu spunea...

Sa fie , oare, adevarat ca, daca anul asta nu se face hacuirea Romaniei, nu se mai face deloc, fiindca cei care o impun, nu vor mai putea face acest lucru ?!
Ponta - Naum si acolitii spun ca ''regionalizarea'' are ceva cu ''absorbtia'' si preseaza; dar daca nu mai au ce si de unde ''absorbi'', nu mai e nevoie !
Asa ca, Ponta&co. trebuie impiedecat(i) sa-si atinga scopul pina la sfirsitul anului ! Apoi..http://www.dcnews.ro/2013/05/avertisment-in-sua-merkel-este-cel-mai-mare-pericol-pentru-euro-austeritatea-duce-fie-la-default-fie-la-revolutii-care-vor-arunca-in-aer-ue/
Eu as citi acest avertisment explicit in cheia mesajelor date la Romaniei de Friedman de la Stratfor si de catre Matthew Rojansky de la Carnegie Endowment for International Peace.

Crystal Clear spunea...

Ne termina astia !
E sinistru.
DE-ZAS-TRU...!

Riddick spunea...

Nu cred că va trece referendumul nici dacă se reduce cvorumul de validare la 30%, doar dacă falsifică iar cifra de participare, ca-n 2003.

Este posibilă o regionalizare sistem PDL, cu comasarea judeţelor şi numirea acelor regiuni tot "judeţe", dar cu un referendum constituţional eşuat şi cu regionalizarea respinsă implicit la nivel naţional, cei care ar face aşa ceva îşi asumă riscuri.

Obama l-a ameninţat pe Cameron că dacă scoate UK din UE nu mai are acces la acordul de liber-schimb USA-UE, în curs de negociere. Deci am rezerve faţă de ce zic unii apropiaţi ai Administraţiei Obama. Friedman e mai independent, ăla a zis bine ce-a zis.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Cătălin Predoiu, 2013: "Cunoscuta 'axă' Washington - Londra - Bucureşti trebuie să includă şi Berlinul.

Postări populare (nu P.P.E. !):