Cum pot fi identificaţi complicii ocupantului: deviază atenţia de la agenţii străini ajunşi la butoane în România, la ţinte secundare pe care le numesc "statul mafiot", "sistemul băsist", "corupţia generalizată".

28 aprilie 2013

Prin intervenţia sa, Băsescu a anulat critica opoziţiei la politica economică dusă de USL


Cîtă vreme chiar Traian Băsescu nu osteneşte a binecuvînta politica Guvernului Ponta în plan economic, toate vaietele PDL şi ale Opoziţiei despre situaţia economică dezastruoasă sunt înlăturate rapid, ca firimiturile de pe o masă peste care a trecut tăişul palmei, de succesivele laude ale lui Traian Băsescu.
Adică, de ce să ne mai mirăm, când toţi europarlamentarii (deci, şi cei de la PDL) au semnat o scrisoare comună în care susţin că "România nu are în acest moment probleme de funcţionare a instituţiilor democratice" ? Abandonează astfel argumentaţia anti-USL folosită în ultimul an. De ce ? Pentru încetarea MCV şi intrarea în Spaţiul Schengen. O pregătire de trecere la euro ar suna ca dracu' înainte de eliminarea acestor chestiuni.

Ion Cristoiu (în Evenimentul zilei) :

De ce a devenit Traian Băsescu propagandist al Guvernului Ponta


[...] La oficiosul USL, aripa Ponta, trăncăneau despre criza economică inşi care n-aveau nu numai competenţă, dar nici minimă autoritate morală. Un altul, în locul lui Traian Băsescu, dacă ar fi avut timp de pierdut ca să urmărească o emisiune la bodega lui Sebastian Ghiţă, şi-ar fi amintit că-i Preşedintele României.

Preşedintele României nu intervine telefonic la o televiziune de cartier pentru a se răfui cu nişte neica-nimeni.

Cei din studio se strofocau să demonstreze, sub privegherea realizatoarei, la ordin, că Traian Băsescu n-a avut nici un merit în ieşirea României din criză.
De ce a intervenit Traian Băsescu?


Din acelaşi motiv pentru care a simţit nevoia să ne trîntească vineri seară o disertaţie despre România care a ieşit din criză cu virginitatea economică intactă.

Pe parcursul Conferinţei de presă, Traian Băsescu a reluat deja cunoscuta sa mărturisire despre 5 mai 2010, ca ziua cea mai grea din viaţa sa.


Politician care are nevoie de simpatie electorală mai ceva decît are nevoie un drogat de droguri, Traian Băsescu a resimţit dureros antipatia românilor faţă de el, văzut ca autor al măsurilor de austeritate.

Fireşte, deciziile sale au fost corecte şi – neîndoielnic – au salvat România de la dezastru.

În mod obişnuit, justeţea unor astfel de decizii antipopulare e confirmată doar de posteritate.


Traian Băsescu nu știe asta sau, dacă o știe, nu vrea să creadă că e așa.
El vrea ca românii, conștienți că situația economică de acum își are rădăcinile în măsurile de austeritate din mai 2010, să-l simpatizeze din nou, fie și în semn de recunoștință.


Popoarele, ca și fiii față de părinți, nu se grăbesc să fie recunoscătoare pentru sacrificiile făcute de bărbații politici de dragul lor.

Ca și copiii ajunși mari, ele cred că aceste sacrificii li se cuveneau, ca parte indisolubilă a condiției de bărbat politic.


Nevoia de a i se recunoaște meritele în situația economică de acum explică discursul de vineri, 26 aprilie 2013, de la Cotroceni, intervenția telefonică nelalocul ei de la mustăria lui Sebastian Ghiță și, mai ales, succesivele elogii aduse Guvernului Ponta.

Chiar dacă ieşirea din criză s-a datorat guvernelor anterioare, profitorul electoral rămîne Guvernul Ponta.

Insistînd cu abnegaţie pe situaţia economică bună din prezent, preşedintele s-a angajat din plin – cu sau fără voia sa – ca propagandist al Guvernului  USL.

Cîtă vreme chiar Traian Băsescu nu osteneşte a binecuvînta politica Guvernului Ponta în plan economic, toate vaietele PDL şi ale Opoziţiei despre situaţia economică dezastruoasă sunt înlăturate rapid, ca firimiturile de pe o masă peste care a trecut tăişul palmei, de succesivele laude ale lui Traian Băsescu.

Greșeli grave în România USL-izată, care ne reamintește că și Traian Băsescu e muritor.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Teodor Baconschi, 2011: "România nu a ajuns târziu și din întâmplare în construcția Europei unite, ci a participat încă de la început, prin voci precum Gafencu și Ciorănescu, la gândirea acestui proiect.Totodată, îmi permit să evoc în acest ilustru sediu ideea federalismului european, concept creștin-democrat căzut în desuetudine. Consider că a reînvia astăzi ideea Statelor Unite ale Europei nu este lipsit de importanță, ba chiar de o anumită urgență. Asistăm cu toții nu doar la o criză de creștere sau la o reticenţă a lărgirii Uniunii (enlargement fatigue), ci la o adevărată criză a spiritului european. Criza actuală nu e pur economică sau financiară, ci e o criză a valorilor fondatoare, a viziunii și a identității europene. Mai mult ca oricând, trebuie să evităm riscul revenirii, pe fondul crizei, a discursurilor naționaliste, xenofobe, rasiste. Tentația închiderii în sine e mare. O Europă care se îndoiește de beneficiile euro sau ale spațiului Schengen este deja o Europă în devoluție. Tocmai fiindcă știm că alternativa la partidele populare riscă să fie partidele populiste, dorim să creăm în România o Mișcare Populară cu vocație majoritară, asemănătoare cu UMP în Franța sau PDL în Italia. Europa are nevoie să mențină în guvernele naționale partide populare capabile să răspundă întreitului imperativ al momentului: să reformeze în spiritul responsabilității, să se opună populismului crescând al stângii și al extremei drepte, și să continue construcția europeană. În fine, criza Europei nu are ca soluţie resurgența discursului naționalist și redescoperirea frontierelor, ci determinarea creștin-democraților, a tuturor guvernelor și partidelor afiliate PPE, de a continua până la capăt proiectul Statelor Unite ale Europei, oricât de extrem ar părea acest lucru."


Postări populare (nu P.P.E. !):