Postări
A apărut un site provocator, Republica Federală România, unde se face propagandă împotriva statului naţional unitar român.
Era de aşteptat, după ce partide parlamentare îşi pun în program regionalizarea, ba chiar "crearea Statelor Unite ale Europei (SUE)".
Aşadar, se pune pe faţă problema schimbării tipului de stat, care este interzisă în mod expres de Constituţie :
Articolul 152: Limitele revizuiriiO cale "tranzitorie" către federalizare este văzută ca fiind regionalizarea, pe care ambele formaţiuni principale, USL si ARD o au în vedere, diferenţele fiind neesenţiale faţă de fondul chestiunii, care este slăbirea statului naţional unitar.
Dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.
Precum spunea Philippe Séguin în 1992, în discursul anti-Maastricht:
"Astfel, statului federal european i-ar lipsi o bază reală și justificări profunde. Acesta ar fi un stat îndepărtat și arbitrar în care niciun popor nu s-ar recunoaşte. Cei mai lucizi dintre federaliștii europeni o știu bine și au pregătit un răspuns. Este vorba despre Europa regiunilor, care are dublul avantaj de a aduce împreună, spun ei, puterea cetățeanului și de a lasa în ofsaid - asta e sigur - statele naționale.
Numai că, iată: acest federalism regionalist ar însemna, cu siguranță, sfârșitul Republicii noastre. Ar însemna distrugerea a zece secole de voinţă de unificare a ţării, zece secole de reunire a provinciilor, zece secole de luptă împotriva feudalilor locali, zece secole de eforturi pentru a consolida solidaritatea între regiuni, zece secole de încăpăţânare fructuoasă de a crea, din generație în generație, o adevărată comunitate națională.
La ce s-ar ajunge, în final ? Vom înlocui unele frontiere naționale existente cu o varietate de granițe locale invizibile, dar foarte reale. Am crea provincii mici acolo unde erau state mari, cu tot atâtea comunități blocate în egoismele lor locale. Am lăsa regiunile bogate să devină mai bogate și pe cele sărace să devină mai sărace.
Ne-am încredința afacerile unor funcţionari pe care guvernul federal, din cauza depărtării sale și lipsei de legitimitate, nu-i va putea controla, și nici nu se poate face acest lucru de către guvernele naționale, slăbite din punct de vedere politic și cu competențele limitate. Va fi marea reîntoarcere a feudalismului, care, recunosc, este deja în curs de desfășurare.
Va fi, dintr-o dată, această Europă a triburilor de care ne spune că se teme atât de mult domnul președinte al republicii. Nu va fi mai exista în Franța redistribuire, amenajarea teritoriului. Va veni regula lui fiecare pentru el și Dumnezeu pentru nimeni.
Vor fi legate relaţii de la regiune la regiune peste capul statelor; și asta a început deja ! Ar fi opusul Republicii și opusul democrației.
Chiar și cei care au multiplicat nivelurile administrației ne spun acum că sunt prea multe, că unele trebuie să fie suprimate pentru a eficientiza, a simplifica. Sunt prea multe eşaloane, ca şi prea multe comune. Și chiar dacă nu există niciun calcul, nu există nicio premeditare, chiar dacă domnul Delors este, probabil, sincer atunci când spune că nu vrea să dispară națiunile, angrenajul este configurat astfel încât în cele din urmă nu va fi alegerea între departamentul și regiunea care va fi necesară în multitudinea nivelelor de putere: este retragerea statului-națiune, cea care se va ivi !
Și ideea îsi face loc tiptil : deja regiunile tratează în mod direct cu Bruxelles-ul, pentru a cerși subvenții, deja se aliază între ele pentru a organiza grupuri de presiune la nivelul Comunităţii; deja sunt în curs de apariţie politici regionale care nu mai ţin niciun cont de cerințele naționale.
Și iată că se creează la Bruxelles un comitet al regiunilor, care nu are încă multe puteri, dar care se prezintă deja în calitate de organism reprezentativ. Aceasta este manifestarea deschisă a unei scheme regionaliste, care nici măcar nu se mai deranjează să se deghizeze, dar care, ca întotdeauna, îşi ascunde ambițiile reale.
Din nou, dacă suntem atât de vulnerabili, vina se datorează propriei noastre renunțări, o renunțare care se află în deriva unei descentralizări prost proiectate și controlate, iar perspectiva unei Europe a regiunilor face să apară brusc pericolele imense !
Am ales totuși descentralizarea, nu dezintegrarea !"
2 comentarii :
Votez federalizarea. Criza de imaginație a marilor actori politici oferă, așadar, o soluție alternativă la întrebarea „Eu cu cine votez?“: cu celelalte Românii. În ceea ce mă privește, și ca să diversific puțin monotonia conflictului Băse versus „7,4 milioane“, mi-aș dori, așa cum am mai declarat public, o Transilvanie autonomă față de corupție. Mai mică, dar cu bucata ei de autostradă mai mare – dar mai ieftină – decât a României USL-PDL-iste.
Mircea Toma
http://www.kmkz.ro/opinii/editorial/federalizarea-romaniei-solutia-usl-pdl-contra-solutia-ppmt/
Noua Republică defilează cu Traian Ştef de la Liga Pro Europa, propagandist al regionalizării/federalizării. "Partid conservator", deh...
http://www.nouarepublica.ro/author/stef/
Căpăţîna de usturoi
A trecut mai mult de o jumătate de an de la trimiterea memorandumului nostru pentru construcţia regională a României (asta se întîmpla la 8 decembrie 2001). Clasa politică a fost luată cam pe nepregătite atunci, iar reacţiile au fost isterice.
http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000481.html
Intelectualii români utilizaţi
În editorialul numărului trecut al Provinciei, Molnár Gusztáv a discutat programul social-democrat pentru Transilvania prezentat de ministrul Ioan Rus la Cluj, la conferinţa judeţeană a partidului (PSD). Analiza sa, însă, nu a vizat o afirmaţie a domnului ministru de Interne care îi priveşte pe intelectualii români numiţi şi altădată separatişti şi la care s-a referit înaintea acestuia dl. prim-ministru Adrian Năstase: este vorba despre Sabin Gherman şi despre noi, cei de la Provincia, fiindu-ne alăturat, ba aşezat chiar în frunte, şi Gabriel Andreescu. În ultima parte a Programului, subintitulată Transilvania nu e obiect de tranzacţie, se spune: Speculînd dificultăţile economice şi utilizînd (s.m.) unii intelectuali şi jurnalişti români drept purtători de cuvînt ai separatismului (iarăşi s.m.), maghiarii speră să fie mai convingători, deşi sunt conştienţi că ideea separatismului este încă (s.m.) în minoritate faţă de mitul (s.m.) statului naţional unitar.
http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000363.html
Descentralizare prin reducere la absurd
În România se vorbeşte foarte mult despre descentralizare. Toate guvernele o proclamă, dar pînă în acest moment ea nu apare decît ca o mistificare. Se întîmplă cu descentralizarea ceea ce s-a întîmplat şi cu privatizarea. De la a nu ne vinde ţara, s-a dat pe grabă, s-au falimentat fabrici cu bună ştiinţă de către manageri versaţi, au apărut eşecuri parcă orchestrate pentru a ne arăta că mai bine era înainte, corupţie, mitinguri, greve, blocări de drumuri. Era normal ca muncitorii să nu aibă cultura economică la zi, dar politicienii au indus ideea că vindem lucruri foarte valoroase pe nimic şi măsurau cu privirea clădirile, în timp ce cumpărătorii prezumtivi puneau preţ pe viabilitatea afacerii. Nu s-a vîndut la timp, iar cînd am vîndut am făcut-o cu nostalgia păguboasă că am dat pe degeaba averea naţională. Tot aşa şi cu descentralizarea. A nu ne vinde ţara are corespondent în stafia federalizării, iar a lăsa din buget pentru instituţiile locale pare a provoca un dezastru naţional.
http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000417.html
Un partid ardelean?
Într-o şcoală de vară, pentru tineret, prim-ministrul Adrian Năstase, preşedinte al partidului de guvernămînt, i-a învăţat pe fragezii cursanţi cîte ceva despre pericolele care pîndesc ţara noastră. Unul dintre cele mai mari, un adevărat atentat la Constituţie şi la integritatea României, ar fi înfiinţarea unui partid regional ardelean, a unui partid transetnic. Nominalizările, pe lîngă obişnuitul Sabin Gherman, trimit, de această dată, şi spre Gabriel Andreescu, Molnár Gusztáv şi asociaţia Provincia o asociaţie care încă nu există, dar s-a discutat înfiinţarea ei. Cred că dl. Năstase este foarte bine informat şi nu a confundat asociaţia cu revista sau cu gruparea de la Provincia. Între tonul hotărît al intervenţiei sale, care propunea chiar o dezbatere naţională şi împiedicarea de către justiţie a iniţiativei, şi hotărîrea arătată concomitent de Sabin Gherman, care anunţa iminenţa congresului de constituire a partidului, minunea mediatică a ţinut mai puţin de trei zile.
http://www.provincia.ro/cikk_roman/c000316.html
Trimiteți un comentariu