01 noiembrie 2012

N-a avut curaj s-o facă Boc, a făcut-o Ponta


USL nu a trecut "Roşia Montană" printre priorităţile României pentru includerea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.   
Răspunzând unei întrebări, Puiu Haşotti a declarat că nu are ce să spună despre o eventuală includere a Roşiei Montane pe lista UNESCO (Organisation des Nations unies pour l'éducation, la science et la culture). "La Roşia Montană nu avem ce să spunem, pentru că nu a venit absolut nimic la Ministerul Culturii", a spus ministrul Puiu Haşotti.
Ce mai zic acum trepăduşii USL, care făceau presiuni ca să se introducă "Roşia Montană" pe lista siturilor UNESCO (adică să nu se mai exploateze nimic acolo) ? 

Nu exploatarea sau tehnologia cu care s-ar face ar fi problema, ci valoarea redevenţelor (mai trece un an tot cu aceleaşi redevenţe), şi procentul participaţiei statului în proiect.

UDMR au făcut de capul lor în 2010 şi Boc n-a avut curaj să intervină, când s-a iniţiat o procedură pentru includerea Roşiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), condus la vremea respectivă de Kelemen Hunor.
Ţinerea României în sărăcie
Campaniile anti-minerit vor perpetua şomajul şi degradarea mediului

"Să îngheţaţi pe întuneric !"
Urări de sezon pentru un oraş minier din România de la Ebenezer Soros şi prietenii

Două articole (traduse) care spun adevărul despre campania "eco-Soros" de la Roşia Montană (autor Paul Driessen, 2007). - link

8 comentarii :

Gogu spunea...

Ia priveste citi romani sint in ''conducerea'' ministerului culturii(http://www.cultura.ro/page/47), despre care P. Hasoti spune ca "La Roşia Montană nu avem ce să spunem, pentru că nu a venit absolut nimic la Ministerul Culturii".
Daca aceasta declaratie a ''liberalului'' P.H. aste de data recenta, e halucinanta, fiindca pare sa nu stie ca EL e ministrul in cauza. Daca declaratia e anterioara, ACUM are ocazia sa faca si sa nu mai astepte !
Stii ceva Riddick, ma apuca o sila iremediabila si mai ca-mi vine sa cred ca, fie eu(si altii citiva) traim in lumi paralele, fie e timpul sa scoatem brisca !

Riddick spunea...

Şi ce ar trebui "să facă acum" Haşotti ?

Acolo guvernul are de făcut - mărirea redevenţelor, renegociat procentul statului la afacere şi dat drumul la lucrări.

Anonim spunea...

Minim 49% procentul statului, plătit direct în aur, și nici o obligație de a cumpăra alte cantități, dar cu drept de preempțiune dacă vrea asta. Idem pentru acțiuni. Plus redevențe la un nivel decent. Toate metalele rare care pot prezenta interes nu numai financiar să fie supuse unui regim special, în sensul în care statul să aibă, oricînd, dreptul să interzică exportarea lor, cu despăgubire la nivelul cheltuielilor de extragere.

Răscumpărarea diferenței procentuale pînă la 49% se va face din producția viitoare, iar prețul dat pe acțiuni să fie comparabil cu valoarea (= mai nimic) la care au fost obținute de privat. (Inclusiv evaluări similare valoric pentru swap-urile de zăcăminte și alte șmecherii practicate în ultimii 15 ani).

Riddick spunea...

Redevenţele la minereuri sunt acum de vreo 6-8% (Ponta "are probleme" cu OMV-Petrom, dar la alte minereuri trebuia deja să le fi mărit, după cum se lăuda prin mai...).

Pratic, avem 8% (am luat valoarea maximă) şi 16% din 92%, deci total la stat - 22,72% din profitul brut al părţii străine. Polonezii lucrează acum la mărirea redevenţelor, astfel încât impozitarea globală la extracţia de minereuri să se ducă la vreo 40%.

Poate fi redevenţa/participaţia sub 49% dacă se fac investiţii de mediu de către partea străină (şi ar trebui garantat un depozit de minim 10% din valoarea lor promisă la demararea contractului).

Anonim spunea...

49% cota de acțiuni ale statului ar însemna generozitate maximă din partea noastră.

Modul în care a fost obținută majoritatea acțiunilor nu rezistă niciunui control, intern sau cu audit extern, așa că băieții pot fi reduși la tăcere imediat. De fapt, singura opreliște constă în șantajul, nici măcar discret, al amenințării cu punerea la index din partea occidentalilor, perfect uniți în cartelul lor față de țări colonii, indiferent cît de dubipși sînt șmecherii împinși la înaintare.

La Roșia Montană a fost trimisă o avangardă de aventurieri-paravan, bănuiesc pentru că nici inițiatorilor din spatele joint venture-ului de start nu li se părea că au mari șanse cu cacealmaua.

Acum, par să lucreze din greu la credibilizare, probabil cu un spate tehnic de la unii care chiar știu să exploateze zăcăminte, însă nu se schimbă cu nimic datele cu privire la modul în care au ajuns să dețină controlul și nici o ajustare doar din redevențe nu ar fi suficientă pentru a acoperi paguba.

Faptul că România a ajuns de rîsul curcilor în privința nivelului redevențelor nu reprezintă decît un aspect. Nu putem angaja resursele fără să fim siguri pe un profit substanțial, iar din jocul nivelului redevențelor nu e cazul să sperăm la așa ceva. De fapt, cunoscînd tactica deja învechită, discuția se va finaliza cu ceva creștere față de mizeria nivelului actual, corul de cîntători va spune că e bine (indiferent de partid) și atenția publicului (cîtă e) va fi mutată rapid spre altceva.

Riddick spunea...

Statul a plecat la afacere cu 34% şi a ajuns acum la vreo 23%. 34% era minoritatea de blocaj, nu puteai face mărire de capital social (= creşterea ponderii unui acţionar dacă celălalt nu punea cotă-parte corespunzător ponderii iniţiale).

Motivarea că s-a plecat cu 34 % era că "partea străină vine cu tehnologia şi cu investiţia de mediu".

Până ne hotărâm hais sau cea te pomeneşti că trece criza şi scade preţul aurului.

Anonim spunea...

Nu știu la ce moment de timp te referi. Inițial, statul deținea 100% din Roșia Montană și a acceptat un swap prin care a primit 2 zone (nu știu cum ajunse în laba șmecherilor) "promițătoare" pentru a renunța la controlul majoritar asupra RM (sursa sigura de profit).

Toată schema era descrisă în detaliu, ca un lucru laudă, pe site-ul Gabriel Resources (pe/de atunci), la fel cum se lăudau și cu porcăria lui Berceanu - legea zonelor defavorizate din minerit, urmată de închiderea minelor din zona RM pentru a aduce șomajul peste pragul la care se declara zonă defavorizată (= zero impozit pe timp de 10 ani pentru investitori).

Acela e începutul, mărturisit, ca să mă exprim astfel, chiar de către autorii mînăriei. Au trecut anii, se uită, asta e.

Riddick spunea...

Din câte am reţinut, asta (34%) era cota statului când a venit guvernul Tăriceanu, a scăzut apoi sub 30%.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Adrian Papahagi, 2011: "Înainte de a fi români, am fost europeni. Și creștini. Ce altceva suntem decât un amestec rasial daco-romano-slavo-cuman? De ce ne temem, așadar, de Statele Unite ale Europei, de parcă am pierde mai mult decât am câștiga? De parcă acquis-ul comunitar nu prevalează deja asupra legislațiilor naționale. Acest proiect nu e nou; el a fost doar diluat pe parcurs. Este proiectul federalist al creștin-democraților care în anii 1940-50 au pus bazele Uniunii Europene. Un proiect abandonat la jumătate de drum: Parlament European, dar nu și guvern federal european. Monedă unică, fără guvernanță financiară unică. Spațiu comun de securitate, fără armată comună. A venit momentul să desăvârşim proiectul gândit de Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Konrad Adenauer, Grigore Gafencu și alți politicieni creștin-democrați după cel de-al doilea război mondial."

 

Postări populare: