26 octombrie 2012

Este oficial: super-laserul de la Măgurele va procesa deşeuri nucleare în România !

 
De ce se face super-laserul de la Măgurele: pentru procesarea deşeurilor nucleare!

ÎN ROMÂNIA! La mai puţin de 10 km de Bucureşti!

În mod ipocrit, propaganda UEistă descrie instalaţia ca fiind "necesară tratării cancerului" şi ca "sprijin pentru cercetarea din Europa de est", partea cu deşeurile fiind menţionată în treacăt, drept ceva suplimentar.

Bloomberg:

World’s Most Powerful Laser Beams to Zap Nuclear Waste / Cele mai puternice raze laser din lume vor prelucra deșeuri nucleare
 
Uniunea Europeană va cheltui aproximativ 700 de milioane de euro (900 milioane dolari) pentru a construi laserele  cele mai puternice din lume, o tehnologie care ar putea distruge deșeurile nucleare și ar putea să ofere noi tratamente pentru cancer.

Proiectul Extreme Light Infrastructure a obținut finanțarea pentru două lasere, care urmează să fie construite în Republica Cehă și România, a declarat într-un interviu telefonic Shirin Wheeler, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene pentru politica regională. Un al treilea centru de cercetare va fi în Ungaria.

Laserele sunt de 10 ori mai puternice decât oricare altele construite vreodată și vor fi suficient de puternice pentru a crea
particule subatomice în vid, similar condițiilor care ar fi putut exista la începutul Universului. În cele din urmă, puterea fasciculelor de lumină ar putea fi folosită pentru a deteriora radioactivitatea deșeurilor nucleare în doar câteva secunde și pentru a trata tumorile canceroase, a declarat într-un interviu coordonatorul român al proiectului, Nicolae-Victor Zamfir.

"Nu putem găsi în natură vreun fenomen cu o astfel de putere intensă precum cea care va fi generată cu acest laser", a declarat Zamfir într-un interviu telefonic din România. "Ne așteptăm să vedem primele rezultate ale cercetărilor noastre, în unul sau doi ani de la momentul în care centrul devine operațional."

Centrul de cercetare Măgurele, unde va fi amplasat laserul românesc, va consuma aproximativ 10 megawaţi de energie, suficienţi pentru a alimenta aproximativ 2500 gospodării medii din SUA. Cea mai mare parte va veni de la pompe geotermale instalate la locaţia la care se aşteaptă ca laserul să devină operațional în 2017.

Cel mai mare site

 
"Acesta este, probabil, unul dintre cele mai mari site-uri din Europa care utilizează energie neconvențională", a spus Zamfir.

Zamfir a spus că şi-au arătat interesul în proiect companii din industria de calculatoare, dar niciuna din sectorul nuclear. "Nu am promovat încă proiectul în mod corespunzător, posibil, de asemenea, pentru că nu am avut încă aprobarea UE."

Cercetarea poate reproduce aceleași principii folosite într-un tip nou de radioterapie a cancerului numită hadronterapie, a spus Zamfir. Ea vizează direct tumorile adânc înrădăcinate, reducându riscul de reapariţie sau de noi tumori.

"Acest tratament există deja, dar necesită acceleratoare scumpe şi mari", a spus Zamfir. "Dacă devine posibil prin folosirea acestui tip de laser, poate fi pus în aplicare la costuri mai mici, pe măsură ce tehnologia avansează și laserele se obțin mai ieftin."

Tehnologia laser ar putea fi, de asemenea, utilizată pentru a reduce timpul necesar deșeurilor nucleare să-și piardă radioactivitatea, de la mii de ani la câteva secunde. Asta ar putea elimina necesitatea construirii de depozite subterane pentru păstrarea securizată a deșeurilor timp de secole.

Nicio soluție

"Va dura aproape 20 de ani până când vom fi în măsură să o facem, dar în acest moment multe țări nu văd nicio soluție în viitorul apropiat", a spus Zamfir.


UE își susţine proiectul în țări est-europene pentru a sprijini știința din țările foste comuniste, unde o tradiție în cercetare nu a împiedicat oamenii de stiinţă să-şi caute posturi mai bine plătite în afara regiunii.

"Speranţa este să creăm un cerc virtuos, având acolo infrastructura care ar atrage, de asemenea, mai multe fonduri și mai multă cercetare," a spus Wheeler.

Orașul Măgurele este casa Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară * al României, întemeiat în 1949 și unul dintre cele mai mari centre de cercetare în fizica nucleară din Europa de Est în timpul epocii comuniste.

Deși cercetare
încă se mai face la institut, România îşi pierde specialiştii, deoarece investește doar 0,5 la sută din produsul intern brut în cercetare, comparativ cu o medie europeană de 2 la sută.

Drum vechi

Centrul de cercetare este la mai puțin de 10 de kilometri de Bucureşti, dar călătoria poate dura aproximativ 20 de minute, pe un drum vechi care acum este lărgit.

"Nu există transport public direct din centrul Bucureştiului - trebuie schimbat autobuzul și apoi făcut autostopul cu aceste microbuze private", a spus Zamfir. "Sperăm că lucrurile se vor schimba."

În România, 200 de cercetători vor lucra permanent în cadrul proiectului, cu alţii aproximativ 1.000 care se aşteaptă să viziteze centrul de experimente în fiecare an, odată ce va începe să funcţioneze, spune Zamfir.

UE estimează ca va cheltui 550 milioane de euro în prima fază a proiectului, care se încheie în luna decembrie 2013, a spus Wheeler. Cererile ulterioare din România și Ungaria pentru a doua parte a proiectului ar trebui să crească finanțarea totală a organizației la 700 de milioane de euro, mai mult de 80 la sută din întregul cost al proiectului. Aproximativ 180 de milioane de euro vor proveni din alte surse.


*   *   *

* În jurul Institutului este plantată o pădure, în formă circulară, probabil pentru a limita contaminarea în cazul unui incident.




"...perche tutto il mondo e d'accordo ! TUTTO IL MONDO !" (2:54)

Ambele guvernări (PDL si USL) au sprijinit proiectul :

Guvernul a introdus în noua listă de 150 de proiecte prioritare pe fonduri europene și laserul de mare capacitate ELI NP – Extreme light infrastructure nuclear physics. Acesta este un proiect major – de 280 milioane de euro, din care 180 de milioane de euro privin de la Uniunea Europeană. În etapa 1 e prevăzută o investiție de 180 milioane de euro, în exercițiul financiar European 2007-2013. Proiectul a fost demarat în anul 2010, însă nu a beneficiat de la început de finanțare europeană. Din mai 2012 urmează să se facă licitațiile pentru achizițiile în proiect, iar finalizarea obiectivului este estimată pentru 30 iunie 2015. Beneficiarul proiectului este Institutul de Fizică Horia Hulubei, de la Măgurele, iar gestionarea absorbției banilor europeni se face de la Organismul Intermediar cercetare, din cadrul Ministerului Educației.

Guvernul a aprobat, in sedinta din 1 iunie, un memorandum prin care cere identificarea de surse de finantare pentru proiectul Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP) si realocarea de bani europeni de la alte programe europene catre proiectul celui mai mare laser din lume, care urmeaza sa se construiasca la Magurele. Propunerea de finantare va fi inaintata Comisiei Europene, prin Comitetul de Monitorizare, pe data de 7 iunie, anunta Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica. In cazul in care Comitetul va aproba aceasta realocare de fonduri, proiectul va fi depus la Comisia Europeana, de unde are nevoie de semnatura finala a comisarului european pentru dezvoltare regionala, Johannes Hahn, pentru a fi inceputa construirea laserului.
iunie 2012 (USL)

6 comentarii :

Riddick spunea...

Observaţie - poate de-aia şi zvonul cu relansarea Canalului Dunăre-Bucureşti, e mai simplu transportul pe apă al deşeurilor.

Aşa fac bulgarii cu deşeurile de la Kozlodui - le transportă pe apă (Dunăre -> Canal Dunăre-Marea Neagră) spre Rusia.

Simeone spunea...

UE(Anglia, Franta, Germania, Italia, Spania, Portugalia,...) calca pe alte pamanturi ca la ei acasa!

Acesti trepadusi experimentati in colonizari si crima, mint, fiindca nu au alta sansa. 90% din ce ingurgiteaza aceste animale hidoase provin din tarile sarace bogate in resurse.

http://rt.com/news/laser-nuclear-waste-cancer-343/

Riddick spunea...

Vorba e: ce avem noi de gând cu politicienii trădători care mijlocesc aceste nenorociri ?

Anonim spunea...

Orice mizerie poate trece prin minte de ueist sau corporatist.

Totuși, Măgurele a fost conceput (cu reactoare și institute de cercetare) de decenii. În materie de cercetare în domeniul laserilor s-a stat bine întotdeauna acolo, indiferent că detaliile au fost (și probabil sînt) secrete. Pădurea și ansamblul de clădiri nu au nicio legătură cu o posibilă groapă de deșeuri, e doar o speculație.

Se plimbă(nu știu cum stă treaba după Fulushima) plutoniu de la un capăt la altul al lumii, cu vapoarele, între Franța și Japonia. Idealul ar fi să nu le transporți deloc de la locul în care sînt produse (oricum trebuie luate măsuri de protecție acolo) ci să le neutralizezi tot pe loc.

Nu știu ce se coace, dar, pe cît de sigur poți fi într-o lume tot mai țicnită, Măgurele nu va deveni centru de reciclare pentru deșeuri nucleare. Are sens ca proiectul de cercetare să fie localizat acolo dacă se mai poate folosi reactorul.

Riddick spunea...

Eu nu cred că acel laser va fi doar pentru cercetare (eventual a "tratamentului cancerului").

Sunt curios ce guvern/partid va avea tupeul să permită intrarea deşeurilor nucleare în România.

Anonim spunea...

Guverne docile se găsesc și nu exclud posibilitatea aducerii de de deșeuri nucleare pentru a fi "neutralizate". Cred doar că nu Măgurele va fi locul.

Mai (vreau să) cred că încă există o structură de cercetare românească în domeniu care (uimitor!) pare-se că nu a fost spulberată. Petru că de existat, a existat.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: