25 septembrie 2012

Un comentariu pe net: "toată mizeria asta de slugi ale străinilor va fi măturată într-o zi !"


N-am avut răbdare, îmi pare rău. Cînd am ajuns la “Romanica” a fost prea mult, nu am toleranță pentru provincializarea comandată.

Oricum, n-am nimic cu securitatea, nici fostă nici actuală, dacă își face treaba. Aluziile la securismul unor particulari, poate foști angajați, dacă aceștia operează împotriva legii sau trădează în fapt interesele românești (chiar sub șubreda prosteală cum că ar exista o frunză de smochin legală – nu orice poate fi înstrăinat, oricît de conform cu regulile de “licitație” s-ar proceda), nu mă interesează decît în măsura în care se probează că aparatul de securitate românesc e de fapt o mafie. Altfel, mafia, din care fac parte sau nu și foști sau actuali securiști, tot mafie este.

Nu pun preț pe moralitatea celor ce nu văd elefantul de sub nasul lor.

Străinătatea a dorit, a lucrat pentru și a pus laba pe averea României și pe sursele care aduc bani, inclusiv monopoluri naturale. Complicii locali, instituționali sau nu, reprezintă doar accesorii la crimă.

UE cu regulile ei globaliste face ca o firmă profitabilă timp de decenii să fie ținută ostatecă de niște aventurieri criminali (OMV) care operează un racket prin Arpechim. Criminala UE interzice ștergerea reciprocă de datorii a frmelor cu același proprietar (statul) și/sau interzice măriri de capital social (cînd proprietățile deținute de firma respectivă – assets în limbajul ciorilor – întrec de nenumărate ori suma care ar trebui avansată de stat (proprietar). Criminala UE decide dacă aprobă sau nu un împrumut de la stat către firma aceluiași stat, în condiții grele, în vreme ce statul respectiv cotizează din greu pentru a menține această cupolă supranațională a crimei.

Dacă nu se amesteca Diaconescu, omerta funcționa perfect și azi, cu mare discreție, terminatorii cunoscuți, calul troian împins în interiorul firmei, ar fi fost proprietari, abia comentați de media ticăloșită.

Diaconescu a spus ce încearcă și de ce. Ponta nu ne spune de ce a cedat și cedează, în perfectă continuitate a trădării de țară comisă de predecesorii săi. Diaconescu a reușit, în decurs de numai cîteva zile, să arate, celor ce vor să privească, fiara de sub măști, fiară expusă mai crunt decît oricînd atenției.

Nu-mi fac iluzii cînd văd armatele de microbiști gata să se bată între ele pentru un căcat de meci (paralelism bun cu microbiștii celor 2 tabere care se fac că se bat în politică). Totuși, numai o întîmplare ca asta scoate tot ce e mai rău din haimanalele care ar vrea să ne facă să credem că au soluții și nu mai pot de grijă pentru binele nației.

Securiști sau nu, toată mizeria asta de slugi ale străinilor va fi măturată într-o zi. Probabil de asta se și grăbesc cu aplicarea ordinului de dezindustrializare forțată, știu că se apropie vremea. Bine că sînt de vină Diaconescu și “oculții”…

14 comentarii :

Riddick spunea...

http://conumishu.wordpress.com/2012/09/24/ponta-e-gol/#comment-935

Crystal Clear spunea...

"Pentru ca Securitatea n-a murit. Securitatea a nascut pui vii. I-a tuns, le-a cumparat costume armani si ochelari cu rame Prada, i-a trimis la Oxford, Harvard si alte fabrici de diplome sclifosite, i-a bagat in Parlament, in ministere, in servicii, in institutele de sondare a opiniei, in biserici, in ong-uri, in “intelighentie”, in Piata Universitatii, in companiile de stat, in companiile private, in firmele care au contracte cu companiile de stat, si, in principiu, cam peste tot. Probabil ca exista mari sanse sa ii gasim si la chioscul din coltul blocului. Securitatea “reformata”, spilcuita, inteligenta, poliglota, culta in cap, iubitoare de raliuri si sejururi luxoase, sau securitatea grobiana, cu burta greu strinsa in sacou cromat, cu ceafa transpirata si iubitoare de manele, securitatea rasata, cu papion si abonament la biblioteca, securitatea tinara si plina de promisiuni de mai bine pentru tarisoara. Securitatea este ca aerul pe care il respiram. Este o mentalitate, un mod de viata, un mod de a conduce o tara, de a face averi si de a intinde tentaculele puterii peste tot."
http://www.realitateamea.ro/2012/07/ultima-fratie-a-securitatii.html

Crystal Clear spunea...

Cine-i Conu Mishu ? ;)

Riddick spunea...

Adriana Duţulescu lucrează pentru Trustul Voiculescu.

Conu Mishu este autorul blogului "La Conu Mişu". Nu ştiu cum îl cheamă în realitate.

Crystal Clear spunea...

Probabil ca tot de pe la Voiculescu o fi..

Riddick spunea...

Nu prea cred.

http://conumishu.wordpress.com/

Anonim spunea...

"Probabil ca tot de pe la Voiculescu o fi.. "

:)
Adică securist ?
Nu, nici măcar CIAist sau FSBist. Mai rămîn multe alte servicii, e drept, dar nici unul nu știe pentru cine lucrez.

Mă simt cumva măgulit cînd trezesc suspiciuni, doar că tot singur, pe propria minte și conștiință, rămîn după. Ca să nu mai amintesc de contul în bancă nealimentat de nimeni (cel din insulele Cayman se pare că e pe numele vărului finului prin alianță al veterinarului cățelului vecinului meu, deci de nedepistat, nici măcar de către propria persoană).

Mai rămîn doar simpatiile, aici n-am ce face, îi prefer pe români străinilor, inclusiv pe securiștii noștri (oficiali), securiștilor lor. Chiar de îmi ofer astfel o constantă sursă de insatisfacții și deziluzii, tot conaționalii mei rămîn. Dar nu prea ne alegem neamul, nu-i așa? Culmea, nici nu cred că ar fi vreun ghinion să te naști român, dar, vorba chinezului, adesea devine cam prea interesant.
---

În realitate tot Mișu (Mihai) și probabil sînt fișat cu restul datelor, ca tot omul, de cine trebuie. Mai mult de atît n-am de ce să afișez.

Riddick spunea...

Ei, mai apar suspiciuni. Deh.

Crystal Clear spunea...

Special am facut comentariul asta , ca sa mai vii pe aici :)).

Crystal Clear spunea...

Ia-o ca o tachinare, nu ca un rautacism...:)

Anonim spunea...

Corect. Să apară. Nu le e dat multora să poată convinge, iar eu nu fac nici un efort în direcția asta, dimpotrivă. Mă grăbesc deseori să etichetez, trebuie să accept că voi fi plătit în aceeași monedă, pe drept sau pe nedrept.

Crystal Clear spunea...

Idea e ca am devenit nerabdatori si ca trebuie facut ceva.
Repede. Nu peste 10 ani.
N-avem timp. Timpul trece .Avem o singura viata.
Nu doua !

Anonim spunea...

Mulțumesc pentru invitație.
Nici nu am luat-o ca pe o răutate, nu aveam cum, răutatea arată cu totul altfel.
De altfel, nici mie nu-mi displace să tachinez.

Iar de venit, vin oricum, pentru că îmi pare un loc unde se scriu enorm de multe lucruri interesante și informația e pusă în timp real, toată admirația. Aici pot citi și poziții cu care mă aflu în dezacord, tocmai pentru că nu întîlnesc partizanatul scrîșnit, atît de răspîndit azi. Aciditate da, dar una necesară, domnii politicieni nu sînt mimoze, trebuie să țină la tăvăleală.
---

Ai dreptate.

Crystal Clear spunea...

:)

Ramanem pe baricade. De aceeasi parte :)


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: