05 septembrie 2012

Se pregătește eliminarea sau modificarea cvorumului de validare a referendumurilor, în vederea viitorului referendum constituțional


...la care se va încerca trecerea în Constituție a regionalizării și a eurodiktatului fiscal (limita maximă de deficit). Eventual și unele modificări constituționale noi care ar rezulta din planurile Bruxelului de "adâncire a integrării" și de "uniune politică".

Atenție - nu se mai iau în calcul cetățenii români din străinătate care au drept de vot ! Nu se mai pomenește nimic despre cvorumul de validare, nici măcar la referendumurile locale !

Șmecheria cu expații trecuți pe liste speciale și fără cvorum la referendumuri a rezultat în urma NU-urilor francez și olandez de la referendumurile pentru așa-zisa "Constituție Europeană".

"Codul de bune practici în materie de referendumuri" al Comisiei de la Veneția este o tactică antidemocratică, adoptată în 2006 și 2007, după ce francezii și olandezii au respins la referendumurile naționale "Constituția Europeană", în 2005 (derulați în jos pagina de la
link). Mai exact, se recomandă renunțarea la cvorumul de validare a referendumurilor.

Autoritatea Electorală Permanentă a republicat
proiectul de Cod Electoral, pe care îl supune dezbaterii publice (link, se descarcă un document .pdf).

Referendumul privind demiterea Preşedintelui României


Art. 23.

(1) Referendumul pentru demiterea Preşedintelui României se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, în condiţiile prevăzute la art. 95 din Constituţia României, republicată.
(2) Alegătorii români care participă la referendum se pronunţă prin "DA" sau "NU" la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: "Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?"
(3) Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară ale alegătorilor români care au participat la referendum.

Referendumul cu privire la probleme de interes naţional


Art. 24.

(1) Preşedintele României, după consultarea Parlamentului în şedinţă comună a celor două Camere, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la o problemă de interes naţional.
(2) Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României este exprimat prin hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile de la solicitarea Preşedintelui.
(3) Dacă Parlamentul nu îşi exprimă punctul de vedere în termenul stabilit la alin. (2), procedura constituţională de consultare a Parlamentului se consideră îndeplinită.
(4) Problema care se supune referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.
(5) Alegătorii români care participă la referendum se pronunţă prin "DA" sau "NU" la întrebarea înscrisă pe buletinul de vot.
(6) Rezultatul referendumului se stabileşte în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară ale alegătorilor români înscrişi în listele electorale.

Un comentariu :

Riddick spunea...

"modificarea cvorumului de validare a referendumurilor" = s-ar putea calcula fără expați (o variantă)


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: