05 septembrie 2012

Se pregătește eliminarea sau modificarea cvorumului de validare a referendumurilor, în vederea viitorului referendum constituțional


...la care se va încerca trecerea în Constituție a regionalizării și a eurodiktatului fiscal (limita maximă de deficit). Eventual și unele modificări constituționale noi care ar rezulta din planurile Bruxelului de "adâncire a integrării" și de "uniune politică".

Atenție - nu se mai iau în calcul cetățenii români din străinătate care au drept de vot ! Nu se mai pomenește nimic despre cvorumul de validare, nici măcar la referendumurile locale !

Șmecheria cu expații trecuți pe liste speciale și fără cvorum la referendumuri a rezultat în urma NU-urilor francez și olandez de la referendumurile pentru așa-zisa "Constituție Europeană".

"Codul de bune practici în materie de referendumuri" al Comisiei de la Veneția este o tactică antidemocratică, adoptată în 2006 și 2007, după ce francezii și olandezii au respins la referendumurile naționale "Constituția Europeană", în 2005 (derulați în jos pagina de la
link). Mai exact, se recomandă renunțarea la cvorumul de validare a referendumurilor.

Autoritatea Electorală Permanentă a republicat
proiectul de Cod Electoral, pe care îl supune dezbaterii publice (link, se descarcă un document .pdf).

Referendumul privind demiterea Preşedintelui României


Art. 23.

(1) Referendumul pentru demiterea Preşedintelui României se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, în condiţiile prevăzute la art. 95 din Constituţia României, republicată.
(2) Alegătorii români care participă la referendum se pronunţă prin "DA" sau "NU" la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: "Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?"
(3) Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară ale alegătorilor români care au participat la referendum.

Referendumul cu privire la probleme de interes naţional


Art. 24.

(1) Preşedintele României, după consultarea Parlamentului în şedinţă comună a celor două Camere, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la o problemă de interes naţional.
(2) Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României este exprimat prin hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile de la solicitarea Preşedintelui.
(3) Dacă Parlamentul nu îşi exprimă punctul de vedere în termenul stabilit la alin. (2), procedura constituţională de consultare a Parlamentului se consideră îndeplinită.
(4) Problema care se supune referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.
(5) Alegătorii români care participă la referendum se pronunţă prin "DA" sau "NU" la întrebarea înscrisă pe buletinul de vot.
(6) Rezultatul referendumului se stabileşte în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară ale alegătorilor români înscrişi în listele electorale.

Un comentariu :

Riddick spunea...

"modificarea cvorumului de validare a referendumurilor" = s-ar putea calcula fără expați (o variantă)


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: