21 septembrie 2012
Germania vrea un PDL pe linie
În esență, este un lobby pentru a fi aduse la conducerea PDL personaje gen Baconschi, fondator al oficinei Fundația Creștin-Democrată (sponsorizată de Berlin). Articolul are legătură cu participarea conducerii PDL la congresul Internaționalei Creștin-Democrate. Rednecșii fesene nu li se mai par de încredere krauților (deși nu văd motive, execută întocmai și la timp tot ce li se cere).
Există creştin-democraţie românească?
Biografia lor politică nu lasă loc la nicio îndoială că Vasile Blaga şi Anca Boagiu nu au avut nicio întâlnire personală cu ideile creştin-democrate, fie ele şi mai îndepărtate de nucleul originar. Există, desigur, în cadrul Internaţionalei, tot felul de combinaţii doctrinare, care nu merg prea bine împreună, cum ar fi socialismul de coloratură creştină din America de sud sau conservatorismul din Europa occidentală, dar PDL nu şi-a găsit loc nicăieri în acest spectru destul de larg şi plin de contradicţii.
În sfârşit, chiar dacă partidul, care a avut destul timp la dispoziţie, nu a reuşit să-şi dezvolte o veritabilă aripă creştin-democrată, ar mai exista în sânul grupării câteva personalităţi care ar fi mai potrivite să reprezinte partidul în reuniuni dedicate doctrinei. Fostul ministru de externe, Teodor Baconschi, care a fost în trecut şi ambasador la Vatican, ar fi fost cu siguranţă mai apt să participe la Congresul de la Roma.
În sfârşit poate e mai onest aşa, căci participarea preşedintelui însuşi va pune în evidenţă adevărul şi anume impostura ideologică în care s-a complăcut timp de 7 ani PDL.
Abonați-vă la:
Postare comentarii
(
Atom
)
Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO
Alina Inayeh, 2021 ("Ce cred românii despre Est şi Vest" - sondaj): "[...] toți acei 30%, care mie îmi dau foarte multă bătaie de cap, cred că țările occidentale, deci nu numai UE, ci țările occidentale luate așa, ca pachet, au adus mai mult rău decât bine României. Și există un număr îngrijorător de mare, 67% dintre români, deci două treimi dintre ei, care cred că interesul național trebuie păstrat, trebuie salvat, trebuie luptat pentru el chiar dacă asta înseamnă pierderea calității de membru UE. [...] deci dacă interesul național o cere, să se ducă UE unde o vrea, pentru că interesul național este mult mai important. Ne apărăm cu dinții ceva ce nu înțelegem ce. Nu știm exact ce înțeleg românii prin interesul general.
Postări populare:
-
Şi mai ales, de la vinovaţii şi profitorii stării de fapt. Cei mai importanţi nici n-au acte RO. Dar... au aici interfaţa . Larvele. Pentru ...
-
S-E şi E, desigur raportate la harta României (s-ar putea completa, mai corect: Est şi Nord). Planurile lor mari de resettlement care era...
-
Mare farsor, mari gogomani Un comediante de bravură Joacă de patruzeci de ani, Făcând enormă tevatură În faţ-a nişte gogomani. Dibaci, sub ...
-
hair trigger
-
Psst! Miclovan! Cheia este la ce vrea peneleu': vine cu Burduja fiindcă chiar-speră, ori bagă în cursă un fel de cîrstoi , ca bizonu...
-
"Actually, there are no grassroots revolutions, period! Any revolution is the by-product of a highly organised group of conscientiou...
-
Se dau tot mai multe semnale: "România nu scapă " (de război). Cele din alt-media, mult mai explicite. Dar... poate România sca...
-
În artele vizuale se numeşte fundal. În imagologie, mesaj subliminal * . Care vizează statul naţional unitar român. Aşa, ca de Centenar ....
-
(de pe la 8:27) Pâi sectorul politic e format [deocamdată doar] din argaţii Ocultei . EI SUNT PROBLEMA! Formal "puşi de noi", car...
-
Nu mă pronunţasem încă pe ipoteza asta (a explozibililor "de separare" pre-plantaţi) în chestiunea podului de la Baltimore (a se v...
Un comentariu :
"Date fiind problemele ce or să apară în procesul de integrare, poate ar fi fost mai bine să ştiţi mai precis cine crede într-adevăr în Uniune şi cine nu".
Adrian Cioroianu, despre o afirmație de-a lui Pottering privind trierea colaboratorilor:
În anul 2007, cu ocazia unei vizite a lui H.G. Pöttering (preşedintele Parlamentului European) în România, în numele MAE român am organizat un prânz în onoarea oaspetelui – la care au fost invitaţi mulţi dintre politicienii exponenţiali ai tuturor partidelor noastre parlamentare. Cu toţii i-am povestit dlui Pöttering cât de unanimă a fost dorinţa românilor de a adera la Uniune şi cât de mult ne-am bucurat, de la mic la mare. Zâmbind, acesta ne-a spus că nu e convins că această unanimitate ar trebui să ne entuziasmeze – cu atât mai mult cu cât nimeni nu poate garanta cât de reală era ea. Date fiind problemele ce or să apară în procesul de integrare, poate ar fi fost mai bine să ştiţi mai precis cine crede într-adevăr în Uniune şi cine nu – a spus, în rezumat, invitatul nostru. Şi cred că acest raţionament era corect. Poate o să-l înţelegem mai bine în următorii ani, în care e foarte posibil să apară şi la noi curente (politice sau intelectuale) care să pună problema în termeni mai tranşanţi: ce aduce Uniunea Europeană unui stat ca România? Beneficiile sunt mai mari decât constrângerile? Avantajele sunt superioare concesiilor? Personal, cred că răspunsul la astfel de întrebări este cert pozitiv. Dar nu exclud eventualitatea ca unii români să nu vadă lucrurile astfel – şi, mă tem, numărul lor va fi, în următorul deceniu, în creştere".
http://www.sferapoliticii.ro/sfera/136/art02-cioroianu.html
Trimiteți un comentariu