06 iunie 2012

PDL e pe lângă subiect. În mod voit.



P.R. pentru simpatizanți, de parcă ei n-ar fi remarcat că PDL a contestat la mișto legea alegerilor cu un singur tur de scrutin. PDL nu contestă explicit nereprezentativitatea parlamentului ales într-un singur tur de scrutin, ci orice altceva, chestiuni colaterale. Ce nu se contestă nu poate fi declarat drept prevedere neconstituțională. Invocă referendumul din 2009 ("parlament unicameral și maxim 300 de parlamentari"), dar îl face uitat pe cel din 2007, care cerea alegeri cu două tururi de scrutin. Nu-i exclus chiar și un blat, Ponta "nu a vrut" redesenarea colegiilor, care ar deveni acum posibilă după un verdict favorabil contestației.


Institutul de Studii Populare și Fundaţia Konrad Adenauer au organizat, joi, 31 mai 2012, o dezbatere cu tema ”Legea electorală din România. Derapaj constituțional sau consolidare a democrației?” la care au participat președintele ISP domnul Valeriu Stoica, Sever Voinescu, Sulfina Barbu, Cristian Preda, Cristina Trăilă, precum și o serie de reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din România precum Institutul de Politici Publice, Freedom House s.a.m.d., sau jurnaliști precum Dan Tăpălagă sau Mircea Marian.

După ce PDL anunțase cu doar câteva ore înainte contestarea la Curtea Constituțională a legii electorale, discuțiile s-au axat pe oportunitatea schimbării sistemului electoral cu doar șase luni înainte de scrutinul parlamentar din toamnă, precum și pe efectul introducerii acestui sistem asupra democrației din România.

Președintele ISP, domnul Valeriu Stoica a declarat că această lege discriminează și creează un sistem prin care se asigură reprezentarea proporțională a minorității maghiare în Parlament. ”Atunci când a fost adoptată Constituţia din 1991 s-a acordat minorităţilor un drept de reprezentare special ca o aplicare a ideii conturate în domeniul drepturilor omului de discriminare pozitivă pentru ca acestea să aibă un reprezentant în Parlament. Acesta s-a aplicat unor minorităţi restrânse ca număr şi nu a fost nevoie să se aplice maghiarilor. Modificarea adusă recent creează un sistem pentru a se asigura reprezentarea proporţională a minorităţii maghiare în Parlament. Aici nu mai e vorba de discriminare pozitivă, ci de discriminare pur şi simplu între o forţă politică şi alte forţe politice. De ce se aplică asta? Se încearcă obţinerea bunăvoinţei maghiare inclusiv prin reprezentanţii pe care îi are acum în Parlament pentru actuala putere”, a spus Stoica.

La rândul său, vicepreședintele PDL, Sever Voinescu, moderatorul dezbaterii, a avertizat că în România votul uninominal majoritar va da cele mai fluide majorități în Parlament,  arătând că gradul de independență a aleșilor prin vot uninominal față de partidele lor va crește. ”Sunt absolut sigur ca un Parlament ales prin vot uninominal majoritar va fi un Parlament cu majorități foarte fluide".

Europarlamentarul Cristian Preda a spus ca din 2008 până în prezent niciun guvern, cu excepția guvernului PSD-PDL, nu a putut trece fără susținerea minorităților naționale, iar prin legea USL grupul minorităților ar urma să fie consolidat. "Grupul minorităţilor naţionale e grupul care da posibilitatea trecerii unui guvern si poate sa răstoarne guverne, cum este cazul Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu. (...) Mi se pare ca ideea reprezentării maghiarilor si a celor 18 minorităţi în Parlament este un lucru preţios pentru democraţie, dar nu trebuie sa facem din aceasta reprezentare un instrument care sa transforme minoritatea într-o masa de manevra", a spus Cristian Preda.

Un alt subiect dezbătut a fost cel ridicat de doamna Sulfina Barbu care a atras atenția că în legea USL este introdusă noțiunea de minoritate locală, ceea ce încalcă Legea fundamentală, arătând ca "vor fi județe suprareprezentate".

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: