14 mai 2012

Marga i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa prietenului său din GRU


"Sunt foarte bun prieten cu un fost ministru al lui Putin, bun prieten cu Putin, Filipov, care îmi spunea că ruşii cred că vor să cucerească teritorii. Şi i-am arătat cât de greşită e această percepţie. Această idee nu există indiferent cine e la guvernare".
Ora de Cluj

Laudatio de la UBB pentru “prietenul Filippov”: “A răspuns cu eficienţă comandamentului imperios al dificilei epoci de tranziţie din Rusia”
Galerie Foto
CLUJ. În urmă cu trei ani, pe 21 mai, Universitatea “Babeş-Bolyai” îi acorda profesorului rus Vladimir Filippov titlul de Doctor Honoris Causa, într-o manifestare din care nu au lipsit laudele “bilaterale”. Filippov este cel despre care ministrul Andrei Marga a spus recent că este “prietenul său”. Această declaraţie a scandalizat comentatori politici de la Bucureşti şi Chişinău, care susţin că Filippov ar fi colonel în GRU, serviciul de informaţii externe al armatei ruse (detalii, aici).
OradeCluj.ro vă prezintă câteva fragmente din Laudatio pe care profesorul Ladislau Gyemant, de la Facultatea de Studii Europene, i-a făcut-o lui Filippov în 21 mai 2009, la decernarea titlului de Doctor Honoris Causa. Tot atunci, Andrei Marga anunţa că va deschide un Centru Cultural Rus în cadrul Universităţii clujene, ceea ce s-a întâmplat doi ani mai târziu, în 2011.

“Într-o perioadă decisivă pentru modernizarea şi reforma învăţămîntului din ţara sa, profesorul Vladimir Filippov şi-a asumat coordonarea şi conducerea acestui dificil proces în calitate de ministru al educaţiei în guvernele Primakov, Stepaşin, Putin şi Kasianov, iar din anul 2005 îndeplineşte un nou mandat rectorial al Universităţii la care s-a consacrat”, se spune în Laudatio. Textul se referă la Universitatea “Prieteniei popoarelor” de la Moscova.
Mai departe, în Laudatio se subliniază că titlul este acordat “unei personalităţi ştiinţifice cu o contribuţie deosebită în domeniul ştiinţelor matematice şi unui promotor consecvent şi inspirat al ideii de modernizare şi reformă în învăţămîntul universitar şi preuniversitar din propria ţară, din spaţiul educaţional european şi pe plan global”.
Iată şi alte fragmente din Laudatio:
“Fără a se închide însă în turnul de fildeş al savantului de elită consacrat exclusiv preocupărilor sale de cercetare, profesorul Filippov a răspuns cu promptitudine, dedicaţie şi eficienţă comandamentului imperios al dificilei epoci de tranziţie care s-a materializat şi în Rusia în necesitatea modernizării şi reformei învăţămîntului de toate gradele.
Marea problemă, soluţiei căreia i-a consacrat studii laborioase şi o activitate practică, managerială, de o deosebită intensitate şi eficienţă, a constat în corelarea nevoii de înnoire cu prezervarea şi punerea în valoare în noul context a bogatei şi valoroasei tradiţii în materie existente într-o cultură de amploarea şi profunzimea celei ruseşti. (…)
Preocupări stăruitoare au fost consacrate experienţelor privind modalităţile de extindere, diversificare şi înnoire a surselor de finanţare a educaţiei, cu deosebire în sfera învăţămîntului superior, luîndu-se în considerare nevoia imperioasă a unor soluţii optimale în privinţa relaţiei preţ/calitate/prestigiu, ca şi a accesibilităţii sociale a învăţămîntului concomitent cu necesităţile tot mai mari ale unor investiţii care depăşesc evident capacităţile statale tradiţionale de susţinere.
Studii pertinente au fost consacrate de profesorul Filippov aspectelor referitoare la problemele reformei curriculare, cu deosebire în ceea ce priveşte rolul ştiinţelor naturii în paradigma educaţională contemporană, ca şi în privinţa procesului de matematizare a învăţămîntului, mai cu seamă a celui superior.
Mobilitatea academică sub aspectul dimensiunilor, structurii şi formelor sale, atît în privinţa profesorilor, cercetătorilor, cît şi a studenţilor, condiţiile recunoaşterii reciproce a actelor de studii, sistemul de credite, a suplimentelor de diplomă acceptate internaţional – sînt domenii care ne sună foarte familiar şi din punctul de vedere al preocupărilor proprii de mare actualitate şi cărora profesorul Vladimir Filippov le-a consacrat studii deschizătoare de soluţii viabile deopotrivă pentru sistemul propriu de învăţămînt, cît şi cel universal.
Aspectele sociale ale învăţămîntului definite în sintagma de rol umanitar al acestuia, promovarea ideii de toleranţă, de multiculturalism şi de dialog intercultural, întregesc în mod benefic o concepţie unitară şi complexă privind aspiraţia spre inovaţie controlabilă şi stabilă, care direcţionează o remarcabilă activitate practică în domeniu a celui omagiat astăzi”.


 >> Cel mai periculos membru al Guvernului Ponta (Tom Gallagher, România liberă)
 >> Andrei Marga, propagandist al "Statelor Unite ale Europei"
 >> Andrei Marga pe lista scurtă de premieri a PNL, după discuţia privată cu Angela Merkel ?
 >> Rectorul Marga de la UBB, angrenat în campania mondială de propagandă a R.P. Chineze

5 comentarii :

Gogu spunea...

Ramine intrebarea : o fi stiut Marga ca rusnacul e ofiter de informatii militare ? Caci, daca nu a stiut si de aceasta calitate, iar rusnacul, mirlanel, nu i-a ''raportat'', respectind legile nescrise ale conspirativitatii, atunci, ghinion !
Iar aia de la Chisinau sa o lase mai moale cu indignarile ca ei sint toti pe statele de plata sau cu anumite organe prinse in instrumente ce se pot stringe rapid ! Ce dracu, ei vorbesc de GRU, KGB si altele asemenea ! Ce greu este sa ai capul pe umeri in ziua de azi !
Eu zic asa: daca Marga poate sa netezeasca relatiile cu nemtii, rusii si chinezii, poate sa fie si spion intergalactic !

Riddick spunea...

Nu cred că poate netezi relațiile decât într-un mod defavorabil României.

Crystal Clear spunea...

Cata toleranta pentru un ministru spion,acoperita bineinteles de intolerenata pentru un ministru plagiator !
Care o fi mai rau pentru Romania ?

Riddick spunea...

Ciudat cum numai de Mang s-a luat PDL.

Crystal Clear spunea...

Da, eu sunt socata de faptul ca nu se cere demisia lui Marga


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: