05 octombrie 2011

UE blochează negocierile cu Moldova până se adoptă legea pro-gay ("anti-discriminare")



Europa Liberă: Ce presupune a doua fază a negocierilor?

Dirk Schubel: „Punerea în aplicare a legislaţiei adoptate în faza întâi. Desigur, acest proces, de asemenea, va trebui monitorizat îndeaproape. În acest context, aş vrea să amintesc că aşteptăm adoptarea legii anti-discriminare. Înţelegem că este dificilă adoptarea acestei legi, nu suntem orbi şi ne dăm seama de rezistenţa unor anumite grupuri apropiate Bisericii Ortodoxe. Oricum, adoptarea acestei legi este parte a dialogului privind liberalizarea regimului de vize şi sper că în curând va putea fi adoptată de Parlament ca să putem înainta în negocieri.”

Europa liberă: Summitul Parteneriatului Estic a fost un succes pentru R. Moldova

>> Legea anti-discriminare din Moldova, retrasă. Motivaţii si reacţii.

4 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Este REVOLTATOR sa nu liberalizezi circulatia in UE unui popor pentru ca in Parlament nu s-a acceptat homosexualitatea ca fiind un comportament normal.
UE se contrazice singura, prin intoleranta in acceptarea acestei decizii a moldovenilor.

Riddick spunea...

Şi Filat e vinovat, a retras-o tocmai fiindcă nu trecea "paragraful cu pricina" (datorită şi lui Voronin, comuniştii nu au votat, în schimb o parte din "reformişti", da). Trebuia "să-i dea drumul" aşa, UE n-ar mai fi insistat pentru "anti-discriminare", ci pentru "drepturile gay-lor", ceea ce sună diferit, şi lumea ar pricepe mai repede.
Se vede treaba că "liderilor" ăstora li se pune în faţă o listă amănunţită, din care trebuie să parcurgă fiecare punct. Dacă ar afla "prostimea" doar un sfert din ce e acolo, i-ar lua cu parul şi cu furca.

Crystal Clear spunea...

Da, oamenii sunt manipulati in ultimul grad. Ca si la noi, de altfel..

Crystal Clear spunea...

Saracii moldoveni, sunt oameni atat de seriosi si de muncitori ..


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: