04 octombrie 2011

Norica Nicolai (PnL/ALDE) nu a auzit că există NATO



Poate de aceea susţine "o politică europeană comună în domeniul securităţii şi apărării". A mimat o vreme, dar acum s-a pronunţat. Politica "comună" a UE în domeniul apărării înseamnă - în cel mai bun caz - resurse suplimentare cheltuite pe "apărare" în afara NATO, dar, real, înseamnă subminarea NATO.


Iar "cod de conduită în domeniul achiziţiilor publice din sectorul de apărare" în UE înseamnă că România ar trebui să cumpere echipamente militare numai din state UE, chiar dacă ar exista alternative mai bune ca preţ ori calitate, din SUA ori Israel (de exemplu).

"Industria de apărare se află în criză de mai mult timp, nu este o noutate, dar noi trebuie să găsim soluţii pentru a transforma această criză într-o oportunitate. Soluţia este ca statele membre să coopereze. Trebuie să discutăm despre interoperabilitate în domeniul securităţii europene pentru că, deşi avem capacitatea de a răspunde la ameninţări, este necesar să ne coordonăm sistemele de apărare", a arătat eurodeputatul liberal, în prima dezbatere care a avut loc în cadrul SEDE, pe marginea raportului Lisek referitor la impactul crizei financiare în sectorul apărării din statele membre UE, potrivit unui comunicat al delegaţiei liberale în PE.

Norica Nicolai a mai propus şi instaurarea unui cod de conduită în domeniul achiziţiilor publice din sectorul de apărare, subliniind importanţa transparenţei în această privinţă. "Sunt convinsă că sunt ţări care nu vor dori să se ralieze acestui proiect, pentru că, deşi nu se spune în raport, trebuie să admitem şi să atragem atenţia că există multă corupţie în acest domeniu".


Realitatea.net

2 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Nici nu ma asteptam la altceva.
La fel si cu Patriciu

Riddick spunea...

Daaa, Patriciu "euroscepticul", care scrie un articol pe săptămână, iar foile lui (cel puţin trei din ele) scriu zece articole pe zi, în sens invers.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: