14 octombrie 2011

Ilie Şerbănescu: "România e un vasal în Europa şi nu poţi cere stăpânului"



Ilie Şerbănescu se referă, evident, când spune "România nu îşi poate permite aşa ceva", la clasa politică actuală.

Dovedirea datoriei istorice pe care Germania ar avea-o faţă de România întâmpină, însă, şi impedimente de natură "tehnică", despre care am mai scris. Evident, s-a ajuns aici "cu totul întâmplător", n'aşa ?

"Domnul Radu Golban vrea să dovedească că noi avem o creanţă de încasat şi noi ne străduim să arătăm că nu avem. Acum, ca o părere personală, este hazardat să crezi că în situaţia actuală s-ar putea apuca România să ceară Germaniei 19 miliarde", a declarat analistul economic Ilie Șerbănescu.

"România e un vasal în Europa şi nu poţi cere stăpânului. Asta-i părerea mea. Dar cred că s-ar putea rezolva din punct de vedere istoric. Istoric avem, nu putem face un demers. Aşa ar fi mai normal şi mai onorant. Însă aşa, cred că ne facem de râs încercând să dovedim… dacă există un termen de prescriere anul viitor eu cred că noi aplicăm o politică de (…) până atunci. După care vom fi şi inteligenţi. Da dom’ne, am găsit, e adevărat, dar s-a prescris. Ca să nu ne expunem acestei situaţii de a cere Germaniei. O situaţie complicată şi delicată. Nu cred că România îşi poate permite aşa ceva", a spus Șerbănescu.

CAPITAL

2 comentarii :

Crystal Clear spunea...

I.Serbanescu e si el patriot pana la un punc.
Adica pana la a fi pus sa lupte din greu pentru drepturile lui si ale poporului sau...

Riddick spunea...

Daaa...


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: