Miniştrii afacerilor europene din Austria, Danemarca, Germania, Finlanda, Franţa, Italia, Olanda, Suedia şi Marea Britanie [lipsesc România, Polonia, Ungaria...] vor aproba acest document în cursul unei întâlniri ce va avea loc, luni, la Bruxelles, înaintea reuniunii lor cu omologii din ţările membre ale UE.
Toate aceste state au deja statut de contributor net la bugetul Uniunii Europene, cu alte cuvinte contribuie cu fonduri mai mari decât cele primite [ca şi România], ori sunt pe cale să le obţină. Din acest motiv, doresc în mod deseobit să limiteze cheltuielile pe viitor, a subliniat o sursă diplomatică.
Bruxellesul a propus plafonarea cheltuielilor la 1,05 la sută din Produsul Intern Brut (PIB) european - 1.025 miliarde euro - pentru perioada 2014-2020, fapt ce ar marca o stabilizare în raport cu perioada în curs ce se încheie la sfârşitul lui 2013.
Comisia Europeană a prevăzut adăugarea unor cheltuieli extrabugetare în valoare de 58,3 miliarde euro pentru a finanţa dosare cruciale, cum ar fi ajutorul pentru dezvoltare, proiectul reactorului nuclear ITER, Galileo şi mai multe fonduri de ajutorare sau de criză pentru a permite UE să reacţioneze în situaţii imprevizibile, îndeosebi în sectorul agricol.
Valoarea reală a propunerii se cifrează la 1083,3 miliarde euro, 1,11 la sută din PIB-ul european şi o creştere de 5 la sută.
CAPITAL
3 comentarii :
"Apsortia" de apa chioara .....
Ne furăm căciula.
Ne lasam furati !
Trimiteți un comentariu