Postări
'Care este locul României într-o Uniune Europeana extinsa?' - Discursul Excelentei Sale Adrian
Nastase, Prim-ministru al României, European Policy Center - Bruxelles,
6 iunie 2002
[...] Politica externa si de securitate
comuna (CFSP) s-a dezvoltat extraordinar în ultimul deceniu. Punctul
tare al CFSP este reprezentat de deschiderea acesteia catre multilateralism
deoarece pozitiile si actiunile adoptate în acest cadru reprezinta rezultatul
unei negocieri între 'cei Cincisprezece'. În acelasi timp, Europa
beneficiaza de o fereastra unica de oportunitate de a reveni în prima
linie a afacerilor internationale, de data aceasta însa de o maniera
complet diferita de cea de acum un secol.
Exista însa o serie de riscuri
care arunca o umbra asupra acestor perspective luminoase. În primul
rând aceasta fereastra de oportunitate nu va dura mult. Consider ca
Uniunea nu mai are decât câtiva ani ca sa se afirme ca un câstigator
al scenei globale. În al doilea rând, UE trebuie sa-si defineasca
cât mai curând pozitia fata de centrele de putere. Care este viitorul
relatiei trans-Atlantice, care ar fi cea mai buna politica fata de Rusia,
cum putem aborda China? Cum putem mentine echilibrul între acesti actori,
mai ales în ceea ce priveste Rusia si SUA? ["echilibrul" ?! cum, adică? UE nu este un aliat/partener al SUA ?] În al treilea rând,
cum îsi va juca Europa rolul în diversele crize internationale.
Consider ca aceia care vor reusi sa aduca pacea în Orientul Mijlociu
vor deveni unii dintre viitori leaderi ai lumii.[...]
România preconizeaza o Uniune
constituita ca o federatie de state-natiuni. Sustinem consolidarea dimensiunii
comunitare; acest lucru presupune o întarire a institutiilor europene
direct responsabile de implementarea politicilor comunitare, mai ales a Comisiei
Europene.
Revenirea
lui Silvio Berlusconi in plenul Parlamentului European dupa debutul sau
dezastruos in functia de presedinte al Uniunii Europene din luna iulie a
coincis cu un nou scandal de proportii. De data aceasta, nu premierul s-a
aflat in centrul atentiei, ci ministrul italian al Reformei, Umberto Bossi,
care a declarat nonsalant, pentru un important cotidian italian, ca reprezentantii
elitei Uniunii Europene sunt de fapt niste „porci imputiti“
care doresc doar „sa faca pedofilia cat mai usoara posibil“,
fiind hotarati sa distruga mostenirea crestina a Europei.
Bossi, liderul gruparii radicale Liga Nordului, partenera in Guvernul de la Roma, a mai spus ca Bruxellesul „transforma viciile in virtuti“ si „inainteaza cauza ateismului cu fiecare zi“. Surprizele pregatite de Bossi nu s-au oprit aici, ci au continuat cu aprecierea ca mandatul european de arestare este un pas spre „dictatura, deportare si teroare, inspirand frica oamenilor, ceea ce este o crima in sine“, care, potrivit oficialului italian, va conduce in cele din urma la un regim stalinist „multiplicat de 25 de ori“. Se va ajunge la o situatie potrivit careia, intr-o buna zi, cetatenii italieni vor fi inchisi la ordinele judecatorilor turci, a dat Bossi „amanunte“ in cotidianul Il Giornale, detinut de familia premierului italian Silvio Berlusconi. Interviul ministrului s-a terminat fulminant: moneda unica euro este „un esec total“, iar efectele sale inflationare costa oamenii obisnuiti „o avere“ in ceea ce priveste puterea de cumparare. (octombrie 2003)
Bossi, liderul gruparii radicale Liga Nordului, partenera in Guvernul de la Roma, a mai spus ca Bruxellesul „transforma viciile in virtuti“ si „inainteaza cauza ateismului cu fiecare zi“. Surprizele pregatite de Bossi nu s-au oprit aici, ci au continuat cu aprecierea ca mandatul european de arestare este un pas spre „dictatura, deportare si teroare, inspirand frica oamenilor, ceea ce este o crima in sine“, care, potrivit oficialului italian, va conduce in cele din urma la un regim stalinist „multiplicat de 25 de ori“. Se va ajunge la o situatie potrivit careia, intr-o buna zi, cetatenii italieni vor fi inchisi la ordinele judecatorilor turci, a dat Bossi „amanunte“ in cotidianul Il Giornale, detinut de familia premierului italian Silvio Berlusconi. Interviul ministrului s-a terminat fulminant: moneda unica euro este „un esec total“, iar efectele sale inflationare costa oamenii obisnuiti „o avere“ in ceea ce priveste puterea de cumparare. (octombrie 2003)
Potrivit
estimarilor Biroului Electoral Central, la referendumul pentru adoptarea
noii Constitutii au participat 54% din numarul alegatorilor. Ca scrutinul
sa fie valabil, cerinta legala e ca participarea la vot sa depaseasca 50
de procente din electoratul cu drept de vot.
Estimarile
oficiale au trezit însa suspiciunea partidelor de opozitie si a mai
multor organizatii non-guvernamentale, având în vedere ca participarea
la vot a crescut vertiginos înainte de închiderea urnelor, de
la 34% la orele 15, la peste 50 % dupa încheierea votului. [34% la ora 15:00 din ce-a de-a doua zi, suplimentară, a referendumului !]
Partidele
de opozitie au protestat fata de neregulile aparute în desfasurarea
votului. Vicepresedintele PD, Emil Boc, a vorbit despre diversele recompense
materiale oferite, în unele localitati, celor care s-au prezentat
la vot.
Seful grupului
parlamentar PRM din Camera Deputatilor, Lucian Bolcas, a protestat împotriva
modului în care au fost folosite urnele mobile, care au fost scoase
pe strada si care trebuiau folosite numai în cazul persoanelor netransportabile,
asa cum prevede legea. PRM a anuntat ca va sesiza Curtea Constitutionala.
La rândul
sau, Partidul Democrat a anuntat ca va sesiza Parchetul General asupra modului
în care s-a desfasurat referendumul si ca se va adresa si instantelor
internationale în legatura cu aceasta problema, în primul rând
Uniunii Europene.
Biroul
Electoral Central a votat în unanimitate trimiterea catre Parchetul
General a unei sesizari venite din partea Agentiei de Monitorizare a Presei
''Academia Catavencu'' si care semnaleaza ilegalitatea demersului Romsilva,
care a promis ca va da lemne cetatenilor care vor vota Constitutia, a anuntat
vicepresedintele PD Ioan Onisei, membru BEC. Agentia de Monitorizare a Presei
sustine ca demersul Romsilva încalca legea 54 de organizare a referendumului.
Alte doua
sesizari care au au fost trimise de BEC la Curtile de Apel locale se refera
la cazurile - din Stefanesti-Arges, unde un individ a plecat cu o urna cu
160 de voturi si s-a întors cu 200 [cam atât s-a furat, 25% din procentul celor prezenţi - au fost puţin peste 43% şi s-a declarat prezenţă de peste 55% !] - si din Bacau, unde în sectiile
de votare s-au organizat tombole cu televizoare.
Mai multi
jurnalisti au relatat ca în unele sectii de votare au fost acceptate
sa voteze si persoane care nu împlinisera înca 18 ani si ca
s-au înregistrat nereguli în listele de votare.
Rezultatele
referendumului ar urma sa fie date publicitatii marti. (octombrie 2003)
Curtea Constitutionala a validat rezultatele referendumului
Curtea Constitutionala a confirmat rezultatele referendumului de revizuire a Constitutiei. Cei noua judecatori ai Curtii au votat în unanimitate pentru validarea referendumului. Anuntul Curtii Constitutionale a fost facut în plenul Parlamentului. Noua Constitutie va intra în vigoare la data publicarii în Monitorul Oficial a hotarârii Curtii Constitutionale de validare a rezultatelor referendumului.
Rezultatele finale ale votului arata ca prezenta la vot a fost de 55,7%. În favoarea revizuirii Constitutiei s-au pronuntat 89,7%, iar împotriva- 8,81% din numarul votantilor. (octombrie 2003)
Curtea Constitutionala a confirmat rezultatele referendumului de revizuire a Constitutiei. Cei noua judecatori ai Curtii au votat în unanimitate pentru validarea referendumului. Anuntul Curtii Constitutionale a fost facut în plenul Parlamentului. Noua Constitutie va intra în vigoare la data publicarii în Monitorul Oficial a hotarârii Curtii Constitutionale de validare a rezultatelor referendumului.
Rezultatele finale ale votului arata ca prezenta la vot a fost de 55,7%. În favoarea revizuirii Constitutiei s-au pronuntat 89,7%, iar împotriva- 8,81% din numarul votantilor. (octombrie 2003)
Mathias
Ruete, director pentru Extindere în cadrul Comisiei Europene, a declarat
ieri, într-o conferinta de presa ca pachetul financiar prezentat,
marti, în Parlamentul European reprezinta o adevarata afacere pentru
tara noastra. Astfel, în primii trei ani dupa aderare, România
va primi 6 miliarde de euro si va contribui la bugetul comunitar, conform
unor prime estimari, cu doar 800 milioane de euro pe an. [v-aţi "convins", este ?]
Oficialul european a declarat ca Bruxelles-ul va cere României sa-si
plateasca înca din prima zi „taxa de intrare" în Uniunea
Europeana, stabilita conform sistemului propriu de resurse, al carui indicator
principal este produsul intern brut. Pentru ca economia noastra nu este
la fel de performanta precum cele ale actualilor si viitorilor membri UE,
nivelul PIB-ului este scazut si, prin urmare, vom primi mai multi bani de
la forul european decât va trebui sa dam.
Daca România nu va deveni membra a Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2007, banii alocati prin intermediul pachetului financiar propus de Comisia Europeana vor fi blocati sau, în cel mai bun caz, folositi ca fonduri de preaderare. Mathias Ruete si-a exprimat, însa, speranta ca atât Bucurestiul, cât si Sofia vor reusi sa încheie negocierile de aderare la timp.
Oferta pentru România si Bulgaria, în valoare de 15,4 miliarde euro, din care 9 miliarde sunt angajamente de plata, are la baza aceleasi principii care au fost aplicate si celor 10 state care vor adera la UE pe 1 mai. Ea cuprinde fonduri de dezvoltare rurala, protectia mediului, infrastructura si administratie, urmând sa fie studiata de toate cele 15 tari membre si având mari sanse sa fie acceptata de catre acestea.
Scrisoarea premierului, analizata la Bruxelles
Potrivit lui Mathias Ruete, Comisia Europeana a primit raspunsul premierului Adrian Nastase la scrisoarea comisarului Günther Verheugen, în care acesta cerea lamuriri referitoare la adoptiile internationale, pozitia Guvernului român urmând sa fie analizata în cadrul discutiilor asupra raportului Comisiei pentru politica externa a Parlamentului European.
La rândul sau, seful Delegatiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele, a negat zvonurile potrivit carora scrisoarea lui Verheugen a fost oferita de catre un responsabil din institutia pe care o reprezinta. „As fi foarte surprins daca as afla ca scrisoarea a fost facuta publica de catre cineva din cadrul Delegatiei", a spus Scheele. (12.02.2004)
Daca România nu va deveni membra a Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2007, banii alocati prin intermediul pachetului financiar propus de Comisia Europeana vor fi blocati sau, în cel mai bun caz, folositi ca fonduri de preaderare. Mathias Ruete si-a exprimat, însa, speranta ca atât Bucurestiul, cât si Sofia vor reusi sa încheie negocierile de aderare la timp.
Oferta pentru România si Bulgaria, în valoare de 15,4 miliarde euro, din care 9 miliarde sunt angajamente de plata, are la baza aceleasi principii care au fost aplicate si celor 10 state care vor adera la UE pe 1 mai. Ea cuprinde fonduri de dezvoltare rurala, protectia mediului, infrastructura si administratie, urmând sa fie studiata de toate cele 15 tari membre si având mari sanse sa fie acceptata de catre acestea.
Scrisoarea premierului, analizata la Bruxelles
Potrivit lui Mathias Ruete, Comisia Europeana a primit raspunsul premierului Adrian Nastase la scrisoarea comisarului Günther Verheugen, în care acesta cerea lamuriri referitoare la adoptiile internationale, pozitia Guvernului român urmând sa fie analizata în cadrul discutiilor asupra raportului Comisiei pentru politica externa a Parlamentului European.
La rândul sau, seful Delegatiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele, a negat zvonurile potrivit carora scrisoarea lui Verheugen a fost oferita de catre un responsabil din institutia pe care o reprezinta. „As fi foarte surprins daca as afla ca scrisoarea a fost facuta publica de catre cineva din cadrul Delegatiei", a spus Scheele. (12.02.2004)
Ambasadorii
statelor NATO s-au reunit, incepand de luni, la Bruxelles pentru a discuta
despre planurile de dezvoltare a capacitatilor militare ale Uniunii Europene,
catalizate in aceste zile de dezbaterea privind adoptarea Constitutiei Europei
unite. Organizata la cererea expresa a Statelor Unite, care afirma ca dimensiunea
militara a UE ameninta Alianta Nord-Atlantica, reuniunea speciala de la
Bruxelles avea ca scop declarat sa-i ofere informatii despre planurile europene
ambasadorului american la NATO, insa unul dintre mobiluri este negocierea
aspectelor de securitate si aparare ale viitoarei UE intre europenii din
„vechea“ si „noua“ Europa, concomitent cu aplanarea
anxietatii americane cu privire la subminarea NATO de catre dimensiunea
miliara europena.
Dupa ce, saptamana trecuta, o intalnire similara a degenerat in dispute
tensionate, atmosfera la discutiile de luni si marti a fost ceva mai linistita.
Cu toate ca, pana ieri, nici un rezultat nu parea previzibil, purtatorul
de cuvant al NATO, Jamie Shea, a tinut sa sublineze, dupa prima zi de discutii,
ca atmosfera este foarte buna si ca toti reprezentantii celor 19 state au
cazut de acord ca „nimeni nu vrea sa faca rau Aliantei“. „Cea
mai rea situatie ar fi, sincer, daca nici una dintre parti nu ar vrea sa
discute despre asta“, a mai adaugat Shea, incercand sa imbunatateasca
perceptia publica despre discutiile de la Bruxelles. Dupa schimburile de
replici care au sugerat o acutizare a divergentelor transatlantice, diplomatii
de pe ambele maluri ale Atlanticului au incercat sa minimalizeze importanta
reuniunii din capitala belgiana.
Intalnirea ambasadorilor NATO a fost solicitata, saptamana trecuta, de reprezentantul SUA, Nicholas Burns, care a semnalat ca Washingtonul este alarmat de ideea franco-germana de a infiinta un cartier general al viitoarelor forte europene, separat de structurile Aliantei. Neavand parghii pentru a influenta dezbaterile dintre membrii UE, Burns a solictiat ca cei 17 aliatii europeni din NATO, multi dintre ei membri ai UE, sa explice, la reuniunea speciala, ce se va intampla cu proiectul militar al UE. El a reamintit de criza aparuta in momentul cand Franta, Belgia si Germania, statele care sustin acum ideea cartierului general european, au refuzat, inaintea conflictului din Irak, sa voteze pentru acordarea de asistenta Turciei. Mai mult, Burns a deschis in presa britanica dezbaterea despre viitorul NATO dupa razboiul rece, afirmand ca Alianta are acum ca scop protejarea tututor membrilor ei, fie ei europeni sau nord-americani, de amenintarea terorismului international, oriunde in lume ar prinde forma acest fenomen. Declaratia cu privire la rostul Aliantei, facuta de Burns in presa britanica, a fost o incercare de revalorizare a importantei NATO in ochii publicului si implicit a Guvernului britanic. Statele Unite au devenit extrem de ingrijorate in privinta ideii apararii europene dupa ce Marea Britanie a semnalat o schimbare de pozitie fata de proiectul militar al UE, dupa summitul Chirac-Schröder-Blair de la Berlin. Londra, aliatul fidel al Washingtonului, a decis, o data cu reimprospatarea echipei de politica externa a premierului Blair, sa sprijine proiectul de aparare europeana, afirmand ca este de acord cu o intarire a puterii militare a UE care sa actioneze complementar Aliantei. Adoptand rolul delicat de mediator al divergentelor transatlantice, Marea Britanie spera sa ghideze dezbaterea din UE catre o solutie care sa protejeze si interesele Aliantei, nefiind de acord cu ideea franco-germana a cartierului general european si nici cu introducerea in Constitutia europeana a clauzei de aparare comuna, care ar dubla articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord. (22.10.2003)
Intalnirea ambasadorilor NATO a fost solicitata, saptamana trecuta, de reprezentantul SUA, Nicholas Burns, care a semnalat ca Washingtonul este alarmat de ideea franco-germana de a infiinta un cartier general al viitoarelor forte europene, separat de structurile Aliantei. Neavand parghii pentru a influenta dezbaterile dintre membrii UE, Burns a solictiat ca cei 17 aliatii europeni din NATO, multi dintre ei membri ai UE, sa explice, la reuniunea speciala, ce se va intampla cu proiectul militar al UE. El a reamintit de criza aparuta in momentul cand Franta, Belgia si Germania, statele care sustin acum ideea cartierului general european, au refuzat, inaintea conflictului din Irak, sa voteze pentru acordarea de asistenta Turciei. Mai mult, Burns a deschis in presa britanica dezbaterea despre viitorul NATO dupa razboiul rece, afirmand ca Alianta are acum ca scop protejarea tututor membrilor ei, fie ei europeni sau nord-americani, de amenintarea terorismului international, oriunde in lume ar prinde forma acest fenomen. Declaratia cu privire la rostul Aliantei, facuta de Burns in presa britanica, a fost o incercare de revalorizare a importantei NATO in ochii publicului si implicit a Guvernului britanic. Statele Unite au devenit extrem de ingrijorate in privinta ideii apararii europene dupa ce Marea Britanie a semnalat o schimbare de pozitie fata de proiectul militar al UE, dupa summitul Chirac-Schröder-Blair de la Berlin. Londra, aliatul fidel al Washingtonului, a decis, o data cu reimprospatarea echipei de politica externa a premierului Blair, sa sprijine proiectul de aparare europeana, afirmand ca este de acord cu o intarire a puterii militare a UE care sa actioneze complementar Aliantei. Adoptand rolul delicat de mediator al divergentelor transatlantice, Marea Britanie spera sa ghideze dezbaterea din UE catre o solutie care sa protejeze si interesele Aliantei, nefiind de acord cu ideea franco-germana a cartierului general european si nici cu introducerea in Constitutia europeana a clauzei de aparare comuna, care ar dubla articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord. (22.10.2003)
China flateaza Uniunea Europeana
In viziunea guvernului chinez, Uniunea Europeana este superputerea aflata in curs de ascensiune, care are ca scop detronarea Statelor Unite si Japoniei din pozitiile de cele mai mari forte comerciale si de investitii, cel putin din perspectiva relatiilor cu Republica Populara. Potrivit unui document de strategie politica publicat de catre Beijing in urma cu doua zile, guvernul chinez este de parere ca Uniunea Europeana a declansat si se afla in fruntea unui proces de transformare a mediului politic global, printr-o lansare de succes a monedei unice si prin eforturile sustinute de trasare a unei politici externe comune, a unei politici comune de aparare si a unei uniuni juridice.
In viziunea guvernului chinez, Uniunea Europeana este superputerea aflata in curs de ascensiune, care are ca scop detronarea Statelor Unite si Japoniei din pozitiile de cele mai mari forte comerciale si de investitii, cel putin din perspectiva relatiilor cu Republica Populara. Potrivit unui document de strategie politica publicat de catre Beijing in urma cu doua zile, guvernul chinez este de parere ca Uniunea Europeana a declansat si se afla in fruntea unui proces de transformare a mediului politic global, printr-o lansare de succes a monedei unice si prin eforturile sustinute de trasare a unei politici externe comune, a unei politici comune de aparare si a unei uniuni juridice.
Documentul descrie procesul de extindere al Uniunii Europene ca fiind „ireversibil“.
Pentru Beijing, faptul ca organizatia europeana detine in jur de 25-30 la
suta din economia globala este un motiv serios de admiratie. Probabil ca
Uniunea Europeana si procesul de integrare au atras atentia Chinei si prin
proportiile uriase pe care le va capata structura europeana dupa extinderea
in tarile din fostul bloc comunist anul viitor. Astfel, nivelul estimat
al populatiei dupa luna mai a anului viitor, de aproape 450 de milioane
de locuitori ai Uniunii, plaseaza UE pe o pozitie „vizibila“,
din perspectiva gigantului de la Rasarit.
Documentul, avand drept scop evidentierea politicii guvernului de la Beijing fata de schimbarile determinate de ascensiunea rapida a Uniunii Europene, enumereaza o serie de proiecte comune sino-europene care in viziunea chinezilor reprezinta o provocare si in acelasi timp o contrapondere la influenta Statelor Unite in lume. Una dintre cele mai mari mandrii nationale ale Chinei este proiectul comun chinezo-european Galileo, sistem global de sateliti care rivalizeaza direct cu sistemul american GPS, care tinde sa obtina monopolul supravegherii din spatiu. Documentul mai subliniaza colaborarea dintre cele doua puteri in domeniul cercetarii nucleare.
Franta si Germania au insistat cel mai mult pentru intarirea relatiilor de colaborare cu China, in speranta de a patrunde pe o piata extrem de vasta si profitabila, dar si pentru a dezvolta o alianta strategica ce ar putea actiona ca si contrapondere fata de Statele Unite, mai ales dupa ce razboiul din Irak a creat o trauma diplomatica intre America si Europa. In acest sens, ministrul Apararii franceze Michele Alliot-Marie, propusese in luna iunie, schimbul de tehnologie militara cu Beijingul, o propunere extrem de delicata. Trebuie amintit aici ca statul chinez are al doilea cel mai mare buget al apararii din lume, in valoare de 40 de miliarde de lire sterline anual, insa apararea chineza este nevoita sa se bazeze pe armament invechit provenind din Rusia si Ucraina.
Lucrarea publicata la inceputul saptamanii cere Uniunii Europene sa ridice embargoul impus achizitionarii de armament de catre China dupa masacrul din Piata Tienanmen din anul 1989 si subliniaza ca legaturile militare mai stranse ca oricand convertesc embargoul intr-o relicva a secolului trecut. (15.10.2003)
Documentul, avand drept scop evidentierea politicii guvernului de la Beijing fata de schimbarile determinate de ascensiunea rapida a Uniunii Europene, enumereaza o serie de proiecte comune sino-europene care in viziunea chinezilor reprezinta o provocare si in acelasi timp o contrapondere la influenta Statelor Unite in lume. Una dintre cele mai mari mandrii nationale ale Chinei este proiectul comun chinezo-european Galileo, sistem global de sateliti care rivalizeaza direct cu sistemul american GPS, care tinde sa obtina monopolul supravegherii din spatiu. Documentul mai subliniaza colaborarea dintre cele doua puteri in domeniul cercetarii nucleare.
Franta si Germania au insistat cel mai mult pentru intarirea relatiilor de colaborare cu China, in speranta de a patrunde pe o piata extrem de vasta si profitabila, dar si pentru a dezvolta o alianta strategica ce ar putea actiona ca si contrapondere fata de Statele Unite, mai ales dupa ce razboiul din Irak a creat o trauma diplomatica intre America si Europa. In acest sens, ministrul Apararii franceze Michele Alliot-Marie, propusese in luna iunie, schimbul de tehnologie militara cu Beijingul, o propunere extrem de delicata. Trebuie amintit aici ca statul chinez are al doilea cel mai mare buget al apararii din lume, in valoare de 40 de miliarde de lire sterline anual, insa apararea chineza este nevoita sa se bazeze pe armament invechit provenind din Rusia si Ucraina.
Lucrarea publicata la inceputul saptamanii cere Uniunii Europene sa ridice embargoul impus achizitionarii de armament de catre China dupa masacrul din Piata Tienanmen din anul 1989 si subliniaza ca legaturile militare mai stranse ca oricand convertesc embargoul intr-o relicva a secolului trecut. (15.10.2003)
Palestina doreste sa devina membru UE
Ministrul de externe palestinian, Nabil Shaath, a declarat ca spera ca Palestina sa poata deveni eventual membru al UE. El a spus ca dupa ce se va ajunge la o pace cu Israelul, tara sa ar trebui primita ca membru UE.
Ministrul de externe palestinian, Nabil Shaath, a declarat ca spera ca Palestina sa poata deveni eventual membru al UE. El a spus ca dupa ce se va ajunge la o pace cu Israelul, tara sa ar trebui primita ca membru UE.
Comentariile ministrului palestinian sunt o reactie la sugestia ministrului
de externe german, Joschka Fischer, cu privire la crearea unui spatiu de
comert liber in toata zona Marii Mediterane. (10.10.2004)
Presedintele Jacques Chirac a sosit ieri la
Budapesta intr-o vizita oficiala a carei miza principala pare a fi Constitutia
Europeana. Intr-un interviu publicat, ieri, de cotidianul budapestan Nepszobodsag,
presedintele Chirac lauda Ungaria pentru bunele relatii pe care a reusit
sa le stabileasca cu vecinii si afirma ca aceasta tara este, in ochii Frantei,
"o platforma regionala". Franta si Ungaria se intalnesc pe un
teren la care presedintele Chirac tine extrem de mult, acela al diversitatii
culturale, chiar daca de pe pozitii diferite, pentru ca Franta nu recunoaste
minoritatile nationale. Documentarul pregatit de biroul de presa de la Elysee
dezvaluie ca Ungaria este beneficiara celui mai mare pachet financiar pe
cap de locuitor in Europa centrala la capitolul cultural, iar evolutiile
nu se opresc pentru ca pe agenda de lucru se afla o universitate francofona.
In sfarsit, Ungaria este laudata pentru modul exemplar in care a condus
si incheiat negocierile de aderare la UE. Intr-adevar, Chirac invita, mai
mult sau mai putin direct, Ungaria sa faca parte din "nucleul dur"
al UE care, in opinia sa, este inevitabil: "O Uniune extinsa va fi
mai diversificata, dar si mai eterogena. Pozitiva in ea insasi, aceasta
noua realitate nu trebuie sa conduca nici la un blocaj al deciziilor, nici
la o aliniere in jos. Pentru aceasta, trebuie ca institutiile europene sa
fie intarite. Dar trebuie de asemenea sa permitem celor care au dorinta
si capacitatea sa o faca, sa poata merge mai departe, in beneficiul intregii
Uniuni. Constat un mare interes din partea Ungariei pentru acest tip de
actiuni si vointa de a participa la astfel de grupuri, ceea ce ma bucura
nespus". (24.02.2004)
Uniunea Europeana nu este pregatita din punct
de vedere politic pentru extindere, a declarat comisarul european pentru
extindere, Günther Verheugen intr-un interviu pentru cotidianul german
Reutlinger General Anzeiger. Comisarul european a declarat ca desi obiectivele
tehnice au fost atinse in domenii precum piata interna si uniunea monetara,
obiective importante pentru politica europeana nu pot fi realizate pe termen
mediu. [care sunt aceste obiective ?]
Günther Verheugen a criticat si obiectivele economice majore ale Uniunii, afirmand ca: ''Se poate vedea deja ca UE nu-si va atinge obiectivul de a deveni cea mai dinamica regiune din punct de vedere economic''. Comisarul european a apreciat ca motivul acestui esec este neutilizarea intregului potential al Uniunii. Comisarul Verheugen s-a exprimat critic si fata de egoismul national care a marcat dezbaterea privind proiectul de Constitutie a UE. Verheugen a apreciat ca Polonia, una dintre tarile care s-a opus noului sistem de votare prevazut de proiectul constitutional, ''se afla in pericol de izolare''.
Günther Verheugen a criticat si obiectivele economice majore ale Uniunii, afirmand ca: ''Se poate vedea deja ca UE nu-si va atinge obiectivul de a deveni cea mai dinamica regiune din punct de vedere economic''. Comisarul european a apreciat ca motivul acestui esec este neutilizarea intregului potential al Uniunii. Comisarul Verheugen s-a exprimat critic si fata de egoismul national care a marcat dezbaterea privind proiectul de Constitutie a UE. Verheugen a apreciat ca Polonia, una dintre tarile care s-a opus noului sistem de votare prevazut de proiectul constitutional, ''se afla in pericol de izolare''.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu