Marea defrişare

O interesantă serie de anchete a PRO TV (puteţi urmări şi clipuri video la link-uri):

Marea defrisare. Cine se afla in spatele dezastrului din paduri. Partea 1

La Vlahita, proprietarii sunt obligati sa tina singuri piept hotilor in padure. Paza nu exista. In timp ce muntii din jur au ramas ciuntiti, orasul din vale a inflorit. Multi si-au luat tractoare si scot busteni din padure. Ilegal.

80 de ani ii trebuie unui copac sa ajunga la varsta maturitatii, dar oamenii in goana dupa bani nu tin cont de acest amanunt. In urma lor raman munti intregi devastati, doar buturugi si urme de tractoare. In Harghita, Covasna, Neamt, Bacau si in multe alte judete s-au taiat la ras mii de hectare de padure in ultimii ani. Nimeni pana acum nu a raspuns pentru dezastrul din padure. Intre 3 si 500.000 de hectare de padure, nimeni nu stie exact cate, sunt neadministrate. In mare parte acolo, padure nu mai este.
Acum 3 ani, o campanie a Stirilor ProTv a atras atentia asupra acestui pericol si a cerut inasprirea si mai ales aplicarea legilor. Acum ne-am intors in padurile Romaniei sa vedem cat si cum se taie.
Vlahita, judetul Harghita. Peste 3400 de hectare de padure sunt nepazite de ani de zile. Aici se taie ca in codru. Lorint Emeric si Otos Peter sunt proprietari de padure, nevoiti sa-si pazeasca singuri averea.
Tot haosul de aici a pornit de la o lege proasta: legea nr. 18.
Emeric sustine ca situatia a aparut odata cu "legea 18. Titlurile le-a aruncat asa si padurea la fel. A dat scriptic, nu faptic. Nici un om nu a stiut unde este terenul deloc".
Mai mult, in 2006 printr-o scrisoare de doar 2 randuri Ocolul Silvic i-a anuntat pe proprietari ca nu mai pazeste padurea. Semneaza inginer Banucu Ioan. Acum, acesta din urma, cel care a dat liber la furt, se ascunde acum in spatele legilor.
Coincidenta s-au nu, odata cu sosirea reporterilor ProTv la Vlahita, orasul a fost inconjurat de politie, jandarmi si padurari. Nimeni nu mai misca un deget. Politistii la randul lor erau supravegheati de hoti.
Aflat la carma padurilor de mai bine de 2 ani, ministrul Laszlo Borbely are stire despre dezastrul din Vlahita. Abia acum insa cere documente. Daca nu se grabeste, acolo nu va mai fi padure. Am lasat Vlahita inconjurata de politisti si am trecut muntele la Bilbor.
Acum 3 ani, peste 100 de gatere tocau zi si noapte padurile din Bilbor. Pana si preotul satului avea un gater langa biserica. In padure se fura.
Cand reporterii ProTv au coborat in sat toata lumea disparuse: primar, viceprimar, padurar. Toti. Pe drumul din fata primariei si masina politiei trecea in mare tromba spre oras in misiune. La bord cei 3 politisti locali. Opriti din drum politistii au facut o demonstratie halucinanta despre cum se rezolva furturile din padure la Bilbor. Chiar daca se uita la imaginile dezastrului din padure, agentul sef avea nevoie de acordul sefului de la oras pentru a-si face datoria. Dupa cateva minute, seful politistilor a sunat si cercetarea primea unda verde. Dupa ce au aflat de la televizor ca la Bilbor se taie padurea inspectorii silvici au venit la fata locului.
Si tot acum trei ani, in aceeasi zi la Bilbor am avut parte de o alta demonstratie halacinanta despre competenta. La intrarea in sat mai multe cioate erau nemarcate. Cu doua zile inainte de sosirea noastra inspectorul Ilovan a cercetat zona. Reporterii ProTv l-au dus pe inspector in fata buturugilor nemarcate.
Cateva zile mai tarziu, sefii inspectorului Ilovan au constat ca taierea a fost ilegala si s-a intocmit dosar penal. Inspectorul Ilovan a fost sanctionat. Mutat de pe functie pe alta. Acum, dupa trei ani este consilier superior la Brasov.
Reporterii ProTv  s-au intors in Bilbor. Aceasi agitatie, tiruri cu lemne si multe gatere. In centrul satului un indicator arata ca pe deal este zona de puritate. Zona in care se taia acum 3 ani s-a transformat intr-un gol imens. Zeci de hectare puse la pamant. Un dezastru. In padure se aud drujbele. Multe dintre buturugi sunt nemarcate semn ca se taie ilegal.
Jos in vale agitatie mare. Tiruri, tractoare, topoare si drujbe. Si la drumul mare sunt busteni nemarcati. Si din nou acceasi poveste. Mai marii comunei au disparut. Nici politistii, aceeasi de acum de acum trei ani, nu sunt de gasit. Doua zile la rand au incercat reporterii ProTv si la primarie si la politie. Fara rezultat. Cat au umblat prin bilbor, o masina i-a urmarit tot timpul. Abia in a treia zi reporterii au reusit sa-l prindem pe seful de post, tocmai cand pleca in misiune.
Minute in sir agentul sef a oscilat intre a-i trimite la biroul de presa, aflat la peste 100 de km de Bilbor si a merge in padure. Au urmat doua ore in care seful de post din Bilbor dar si seful sau de la oras au incercat sa gaseasca un padurar.
Dupa trei ore de telefoane, in zona a aparut inspectorul silvic Adrian Valcan. Reporterii au plecat in padure. In locul unde in urma cu doua zile erau stive de busteni, acum era curatenie. S-au gasit cinci buturgi nemarcate. A doua zi a fost declansata o inspectie ampla, in toata zona in care se taie. Atat de ampla incat n-au mai gasit nici macar cioatele descoperite impreuna cu noi. Rezultat final: 4 cioate, o amenda.
Padurile Romaniei se intind pe o suprafata de 6.741.000 de hectare. Din aceasta suprafata mai putin de jumatate apartine statului iar restul are proprietari privati. De controlul padurilor, verificarea transporturilor, controlul la gatere si multe altele raspund 250 de inspectri silvici. Adica un inspector la mai bine de 22.000 de hectare de padure. Nici intr-o viata un om nu poate sa umble pe toata aceasta zona.

Marea defrisare. Cine se afla in spatele dezastrului din paduri. Partea 2

In timp ce alte tari isi protejeaza padurea, la noi lucrurile stau invers. Un inventar al padurilor nu s-a facut de 25 de ani. Stim doar din statistici cata padure mai avem.

Nu ne este insa clar cat s-a taiat, ce suprafete sunt neadministrate, si nici cat ar trebui sa plantam. Colosi industrialii din alte tari toaca pe teritoriul Romaniei, din padurile noastre, milioane de metri cubi in fiecare an.
Dupa cateva zile, la Vlahita controlul a fost oprit. Intr-un comunicat al politiei se arata ca timp de o saptamana 17 politisti, 11 jandarmi plus alti 8 silvicultori si ispectori de mediu au descoperit 5 infractiuni dar nu au prins pe nimeni in padure, la furat. Reporterii ProTv s-au intors in padurile Vlahitei cu un padurar si proprietarul Lorint Emeric.
Hotii i-au vazut pe reporterii ProTv cand au intrat in padure. Asa ca au trimis masina cu padurarul si proprietarul in sat, iar ei au ramas la panda. Dupa cateva minute tractorul cu lemne a iesit la drum.
Pe imagine se vede fata unuia dintre hoti. Reporterii au ramas pe culmea dealului pana cand unul dintre proprietarii a venit sa ia lemnele. Cu imaginea lui Balas Bolton au ajuns apoi la politia din Vahlita. Si aici aceeasi procedura. Intai se suna seful. In cele din urma reporterii au plecat catre casa lui Balas.
Noapte, insa la Vlahita n-a fost liniste. Pentru ca ne-a condus prin padure, hotii l-au pedepsit pe Lorint Emeric. Toate geamurile au fost facute praf. Mai grav este ca intr-una din camere bolovanii au intrat peste copii.
Geamurile au fost sparte si la casa lui Otos Peter, alt proprietar care a fost cu reporterii ProTv in padure. Cei acuzati au varianta lor. Abia dupa sosirea politie lucrurile s-au linistit. Pentru moment insa. Nu exista zi ca de la Vlahita sa nu se fure lemne. Ramane o stare tensionata. O stare generata de legislatia proasta si de napasarea autoritatilor. Mai multe legi de pune in posesie au creat un adevar haos in paduri. O mare parte dintre proprietari nu au incheiat contracte de paza cu ocolul. Iar de reimpadurire nici nu se mai pune problema.
O legislatie proasta gandita de politicieni incompetenti sau poate interesati a facut ca sute de mii de hectare de padure in Romania sa ramana neadministrate. In multe afaceri cu lemn stau in spate politicieni. Pana acum nimeni nu a fost pedepsit. Nici macar nu a fost prins.
In Harghita, senatorul Verestoy Atilla este numit "drujba lui Dumnezeu".  Dupa campania Stirilor ProTv de acum trei ani, pedepsele au fost inasprite in nou Cod Silvic. Justitia este insa mai mult decat oarba.
Conform datelor oficiale furtul de lemn este situat la 0,5% la suta din volumul de lemn recoltat intr-un. Raportul se refera insa la furturile descoperite. Cantitati uriase de lemn scapa insa silvicultorilor si politistilor. In Harghita se spune ca de multe ori, lemnul ilegal iese din padure escortat de politie. Si probabil nu e doar o vorba. Cota legala de taiere anual este 17 milioane de mc. Peste un miliar de euro, in fiecare an, se scot din afacerile cu lemn. In ultimii ani, in Romania au aparut colosi industriali, cu o capacitate uriasa de procesare.
Doua firme mari din Austria proceseaza in fiecare zi la Sebes mii de metri cubi de lemn.
Din cele doua firme austriece de la sebes doar HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER au acceptat ca reporterii ProTv sa filmeze in fabrica. Un laborator urias, care proceseaza in fiecare zi peste 3.300 de metri cubi de lemn. In Romania, Schweighofer mai are o fabrica la Radauti. Pe an prelucreaza in total 2.300.000 de metri cubi de lemn. Mare parte pleaca la export.
Romania se afla la coada Europei la capitolul paduri. Doar 28% din tara este acoperita de paduri in timp ce media europeana este de 35%. In Austria, de exemplu, 47% din suprafata tarii este acoperita de paduri. Acolo insa, de secole, legea e lege. Austriecii importa milioane de metri cubi de lemn, mare parte din Romania, care isi da padurile fara sa stea prea mult pe ganduri. In plus, in Austria padurea se vinde doar austriecilor si doar in cazuri de execeptie strainilor, asta insa dupa ce sunt verificati la sange.
In ultima vreme chinezii au intrat puternic pe piata romaneasca. Cumpara orice sortiment si peste pretul pietei. Cumpara atat de mult incat au devenit o problema pentru afaceristii romani si acestia au inceput sa ia masuri.
"Din vara a aparut un fenomen periculos pentru agentii nostri. Si fie direct, fie indirect cumpara busteni si am sa va explic de ce. In China s-a dezvoltat foarte mult productia de cherestea. Ei importau de la noi acum 10 ani. S-a dezvoltat aceasta productie la granita cu Rusia. Luau busteni de la rusi si prelucrau. Rusia a devoltat niste masuri restrictive in exportul de busteni. Noi am facut niste interventii, sigur nu poate nici guvernul sa dea o lege pentru ca comertul e liber. Noi am cerut ministrului mediului si padurilor sa verifice modalitatea in care se exporta pentru ca aveam informatii ca nu se declara corect nici pretul si nici volumul in containerele respective", a declarat Ioan Sbera presedintele Asociatiei Forestierilor din Romania.
Informatia este confirmata de comunitatea chinezilor dar nici unul dintre afaceristii cu lemn nu a vrut sa fie filmat.

Marea defrisare. Cine se afla in spatele dezastrului din paduri. Partea 3

VIDEO. Cine se pune cu Mafia lemnului este pedepsit. La Joseni un om a fost znopit in bataie, iar pe capul fostului deputat Garda Dezideriu s-a pus un pret.

La Grinties batranii satului isi plang padurile neprimite inapoi si taiate. La Tulghes, seful ocolului a incuiat poarta in fata echipei ProTv. In tot acest timp, padurile in zona se raresc.
Joseni, putin dupa miezul noptii. In sediul composesoratului, de mai bine de doua saptamani proproprietarii padurii protesteaza. Oamenii sunt nemultumiti de felul in care le este gestionata padurea.
Peste padurile lor raspunzator este Meles Elod, seful unui Ocol privat din Gheorgheni, probabil silvicultorul cu cele mai multe dosare penale la activ, scos de fiecare data basma curata. Intre 2000 si 2004, Meles Elod a condus Ocolul Silvic de stat. Acum trei ani, Stirile ProTv au dezvaluit situatia de la Gheorgheni. Am aratat atunci un dezastru care se vedea chiar din biroul silvicultorului: parcela 209-210, un loc pustiu, cu istorie complicata.
Fostul deputat UDMR Garda Dezideriu este cel care a vorbit in parlament despre "mafia lemnului" si a scos la iveala dezastrul de la Gheorgheni. Meles Elod si-a pus semnatura peste documente care ascundeau realitatile din teren, urmele de furt.
In 2003 situatia de la Gheorgheni ajunge pe masa parlamentarilor, iar o comisie este trimisa in control. Inainte de sosirea anchetatorilor mafia lemnului da foc parcelei 209-210 pentru a acoperi urmele.
La inceputul lui 2008, cazul Melles Elod a fost cercetat de Comisia de abuzuri din camera Deputatilor. Concluzia: "unitatile de parchet teritoriale, au tergiversat finalizarea cercetarilor astfel incat de cel putin 3 ani dosarele... au fost "plimbate" de la o unitate de parchet la alta, avand drept scop tergiversarea cercetarilor pana la prescrierea faptelor astfel ca persoanele responsabile sa nu fie trase la raspundere penala."
Acum, in 2011, Pal Emeric din Joseni a trimis o scrisoare ministrului Mediului si Padurilor in care reclama ilegaliatile din padurile supravegheate de Meles Elod. Pal Emeric este unul dintre putinii care au curajul sa vorbeasca despre mafia lemnului. Anul trecut a fost batut crunt in propria casa. De altfel, amenintarile sunt la ordinea zilei in Joseni.
Nu renunta insa, isi face povestea cunoscuta. Se teme insa sa spuna nume. O televiziune din Ungaria este interesata de istoria sa.
Kovacs Laslo a fost contabil sef in ocolul condus de Meles Elod la inceputul anilor 2000. Sustine ca in 2001 a fost amenintat de Meles pentru ca refuza sa-si puna semnatura pe acte ilegale. L-a inregistrat dar pana acum nu a avut curajul sa arate dovada.
La inceputul lui 2010, Ministerul Mediului si Padurilor, condus de Laszlo Borbely a aprobat ca Ocolul privat din Gheorghieni, condus de Mels Elod sa preia administrarea ariilor naturale protejate din doua situri natura 2000-in total, o suprafata de 130.000 de hectare de padure, din care 100.000 sunt pe teritoriul judetului Mures, peste 80% din fondul forestier al judetului. La licitatia organizata de minister a participat si Directia Silvica Mures. Ocolul condus de Meles Elod a primit insa un punctaj mai mare.
Intr-o contestie depusa de Directia Silvica Mures se arata ca preluarea uneii suprafete atat de vaste de Ocolul din Gheorgheni reprezinta un risc major. In plus, Directia aminteste ca "suprafetele gestionate de Ocolul Gheorgheni, desi se afla in arii naturale protejate sunt in mare masura defrisate."
Contestatia Directiei Silvice Mures a fost respinsa de Ministerul Mediului. Prefectul de Mures si Directia Silvica atrag insa atentia asupra unui alt aspect: peste 90.000 de hectare preluate acum de Ocolul Gheorgheni sunt in litigiu. Urmasii fostilor proprietari sunt contestati de autoritatile muresene, mai multe procese fiind pe rol. Acum exista pericolul ca autoritatile sa piarda acest razboi.
Prefectul de Mures spune insa ca Ocolul lui Meles Elod are beneficii. Cere taxe pentru orice se intampla in zona ariei protejate. Pentru ministrul padurilor, cazul insa este inchis si rezolvat.
Garda Dezideriu a iesit din politica sau mai bine zis a fost obligat sa iasa. Timp de 12 ani de la tribuna Parlamentului a vorbit despre mafia lemnului. Nu fost luat in seama. Acum preda la o facultate din Cluj si face naveta la Gheorgheni. Mai mult, pe numele sau este in derulale un dosar penal pentru calomnie. In locul sau, deputat de Gheorgheni este acum Pal Antal.
Pal ARPAD a fost 12 ani primar la Gheorghieni. Pe cand era primar a condus Comisia locala pentru improprietariri si poarta si el vina pentru dezastrul din parcela 209-210 si multe alte locuri ramase fara padure.
Comuna Grinties, Neamt. Si aici munti intregi au ramas si raman fara padure. Tractor dupa tractor coboara lemnul taiat ilegal. Mai mult, cei care profita de pe urma padurii nu au mai au nici o frica. Acest loc se vede chiar din soseaua nationala catre trece prin comuna.
De ani de zile, la Grinties padurea i-a dezbinat pe oamenii. Multi din cei care auveau dreptul n-au primit nimic in timp ce altii, cu acte false au facut avere. Impartirea padurii a facut-o fostul primar Filip Azoitei si secretarul primariei Iosif Cretu, aflat si acum in functie.
In Grinties reporterii ProTv s-au intalnit cu o parte dintre nemultumiti. Printre ei si fostul primar, care spune ca secretarul ii falsifica semnatura pe dosarele de retrocedare. De ani de zile, abuzurile din primarie au fost reclamate de localnici.
Printre nemultumitii din centrul Grintiesului a venit, cu o masina scumpa si Mihai Ghiorghiu. Unii satani sustineau ca el taia in parcela de la intrarea in comuna. Primaria Grinties ne-a trimis un mail cu plangerea unei batrane adresate primarului, in care se arata ca Mihai Ghiorghiu zis Tataru taie in zona respectiva.
La Tulghes hectare intregi au fost facute una cu pamantul. La sfarsitul anilor 90 aici vantul a rupt peste 4 milioane de metri cubi de lemn in Harghita. Oficial s-au declarat doar 1.600.000. Oamenii locului spun ca firmele unor politicieni au scos lemnul din zona si l-au volorificat. In plus, in urma improprietaririlor in peste 18.000 de hectare de padure s-a instalat haosul. Fiecare a taiat asa cum l-a dus capul. Si acum se taie.
Reporterii ProTv l-au gasit pe Ilie Dusa in aceeasi functie, nemultumit ca nu credem in plantulele sale. Spune ca se taie in zona, dar se taie in locuri pe care ocolul nu le administreaza. La particulari. A delegat doi padurari ca sa ne arate situatia din teren.
La Tulghes, actele, facute de sublternii lui Ilie Dusa sunt intocmite abia dupa ce lemnul este in camion. Mai marele padurilor din Tulghes si de peste o buna parte din Harghita nu a mai vrut sa de ochii cu echipa ProTv.
Mircea Dusa este liderul grupului PSD din Camera Deputatilor. A fost si prefect in Harghita. Atat numele deputatului Pal Antal cat si al lui Mircea Dusa apar intr-un dosar DNA care vizeaza modul in care s-au facut retrocedarile in Harghita. Dosarul s-a inchis la judecatoria Gheorgheni.
Reteta dezastrului
Legi proaste, politicieni partasi la furt, autoritati depasite de situatie, oameni avizi dupa bogatie. Aceasta este reteta dezastrului din codru. Aproape oriunde intri in padurile noastre intalnesti indivizi certati cu legea. Daca autoritatile ar dori ar putea sa-i opreasca din taiere. Nu se vrea. Asa cum nu se vrea nici sa impadurim. Romania ar putea sa acceseze fonduri europene pentru padure: peste 500 de milioane de euro asteapta proiecte. Cat s-a taiat, cata padure mai avem, cat trebuie replantat nu se stie exact si nici nu este interes sa afle. Au trecut 25 de ani de la ultimul recensamant al padurilor. Un copac ajuns la varsta maturitatii furnizeaza intr-o ora necesarul de oxigen al unui om pentru trei zile. Ii trebuie insa zeci de ani ca sa creasca. O viata intreaga. In Romania, pentru multi, aceste amanunte nu conteaza. Conteaza insa pentru noi, ceilalti, care nu taiem padurea.

>> Şedinţa Camerei Deputaţilor din 11 iunie 2002        1. Intervenţii ale domnilor deputaţi:      1.9  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - despre "furtul instituţionalizat", cel mai concret exemplu, în acest caz, pădurea Alsőerdo din comuna Lăzarea;

>> Şedinţa Camerei Deputaţilor din 9 decembrie 2003        1. Intervenţii ale deputaţilor:    1.6 Becsek-Garda Dezideriu Coloman - pledoarie pentru crearea condiţiilor de muncă corespunzătoare şi salarizare corectă pentru lucrătorii din domeniul controlului;

>> Tentativa de asasinat dupa un interviu ce demasca mafia lemnului