Irlanda pune mâna pe par

Irlandezii s-au trezit, în sfârşit, şi au trântit la vot guvernul care a pus la cale al doilea referendum pentru Tratatul de la Lisabona şi care a negociat programul de austeritate (al cărui scop, acolo unde se aplică asemenea bailout-uri, este de fapt salvarea euro pe spinarea nivelului de trai şi a firmelor din ţara respectivă).

Telegraph: Ireland's new government on a collision course with EU:

În Dublin, partidul la putere de circa 60 de ani (Fianna Fail) a luat în jur de 8% voturi.

Costurile "ajutorului" reprezintă 85% din sumele colectate din impozitele pe venit până în 2012.

Deasemenea, mai înseamnă 3900 de lire sterline datorie per familie medie, reducerea salariului minim, reducerea serviciilor publice, încă 90.000 de şomeri, când deja cifra şomajului a depăşit 14%.

Enda Kenny, liderul Fine Gael, va încerca duminică să înceapă negocerile pentru formarea unui nou guvern cu Partidul Muncii, după ce vor fi cunoscute rezultatele oficiale complete.

Atât Enda Kenny cât şi Eamon Gilmore, liderul Partidului Muncii, au promis alegătorilor irlandezi că vor renegocia programul de austeritate UE-FMI pentru a reduce povara pentru contribuabili şi pentru a forţa investitorii financiari să plătească unele datorii bancare plătite în prezent din fonduri publice.

La un summit al liderilor UE de centru-dreapta de la Helsinki, de vinerea viitoare, Enda Kenny va folosi poziţia sa de posibil nou prim-ministru al Irlandei pentru a solicita concesii cancelarului german, Angela Merkel, şi preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, înaintea unei reuniuni de urgenţă de la Bruxelles din 11 martie - summit-ul de reorganizare a zonei euro.

Dar nici cei doi lideri europeni, nici Banca Centrală Europeană sau UE nu vor permite orice modificări substanţiale, în ciuda imensei revolte populare irlandeze împotriva bailout-ului.

Cancelarul Angela Merkel va spune că, dacă vor să reducă rata dobânzii ridicată, punitivă, de 5,8 %, percepută la împrumuturile UE, atunci Irlanda va trebui să renunţe la ratele sale reduse ale impozitului pe profit - o măsură considerată ca fiind vitală pentru revenirea economică a Irlandei şi una dintre cele câteva politici economice care nu au fost încă predate Bruxellesului sau Frankfurtului.

Noul prim-ministru irlandez va fi deasemenea avertizat că nu se pune problema de a forţa instituţiile financiare aflate în proprietate privată să îşi asume participarea la plata datoriilor bancare din Irlanda, de 85 miliarde lire sterline, deoarece panica rezultată pe pieţele financiare s-ar răspândi în Germania şi Franţa, ducând la distrugerea monedei unice euro. Când alegătorii irlandezi se îndreptau vineri spre cabinele de votare, Comisia Europeană a declarat răspicat că toate condiţiile  ajutorului UE-FMI "trebuie să fie aplicate", indiferent de voinţa poporului Irlandei sau indiferent de orice schimbare de guvern.

"Este un acord între UE şi Republica Irlanda, nu este un acord între o instituţie şi un anumit guvern", a declarat un purtător de cuvânt la Bruxelles.

Un diplomat european, dintr-o ţară mare din zona euro, a declarat pentru Sunday Telegraph: "cu cât irlandezii vor susţine mai puternic, public, o renegociere, cu atât atitudinile se vor rigidiza".

"Nici nu poate fi respins [bailout-ul]. Singurul rol al Irlandei este acum să pună în aplicare programul convenit cu UE, FMI şi Banca Centrală Europeană. Alegătorii irlandezi nu sunt parte în acest proces, indiferent de ceea ce li s-a spus", a adăugat diplomatul. În faţa refuzului UE de a renegocia substanţial programul de austeritate, noul guvern Kenny se va confrunta cu o campanie grassroots pentru un referendum.

Dessie Shiels, un candidat independent din Donegal, a declarat: "Oamenilor nu li s-a dat dreptul fundamental de a decide dacă sau nu ar trebui să aibă impozitele lor mărite cu scopul de a despăgubi deţinătorii de obligaţiuni care au împrumutat băncile".

David McWilliams, un economist şi fost funcţionar la Banca Centrală a Irlandei, solicită un vot popular în temeiul articolului 27 din Constituţia irlandeză, cu privire la o chestiune de "importanţă naţională, astfel încât voinţa poporului ar trebui să fie stabilită".

"Trebuie să se renegocieze totul", a spus el. "Evident, prima cale de a face acest lucru este prin a le pune în vedere faptul că, dacă ei ne silesc să plătim tot, vom declara faliment şi ei nu vor primi nimic. Aşa că este mai bine puţin din ceva, decât totul din nimic. Pentru a face aceasta pilulă financiară mai usor de inghiţit, noi trebuie să luam iniţiativa politică. Putem face acest lucru prin intermediul unui referendum.

"Dacă poporul irlandez organizează un referendum privind datoriile băncilor acum, putem merge la UE cu un mandat de la oamenii care spun nu. Acest lucru va permite politicienilor noştri să negocieze dur, deoarece a face altfel ar fi sfârşitul democraţiei".

Declan Ganley, omul de afaceri irlandez care a condus campania "NU" la referendumul privind Tratatul de la Lisabona din 2008, a spus că Irlanda trebuie să meargă chiar până la a ameninţa cu default şi cu retragerea din moneda unică.

"Avem un ostatic, el se numeşte euro", a spus el. "Moneda euro este insolvabilă. Singura întrebare este dacă Irlanda ar fi sacrificată pentru a păstra schema Ponzi. Trebuie să avem un plan B la aşa-zisa "salvare", care este întoarcerea la Irish Punt [lira irlandeză]".

>> Pour John Maguire de RFI "l'europhobie est à son plus haut niveau" en Irlande