Dez-ocuparea: Andrei Cornea: anticomunism slab în România

26 decembrie 2010

Andrei Cornea: anticomunism slab în România

Nu a existat un anticomunism organizat, la nivel de mase, după 1948.

4 comentarii :

Riddick spunea...: După 1989 au apărut diverşi "răspopiţi"...; 12/26/2010
Crystal Clear spunea...: Eu citisem ca rezistenta in munti a fost cea mai lunga miscare anticomunista din Europa de Est de dupa razboi.
Cati anticomunisti mai puteau sa iasa la lumina dupa anii '60 cand mai toti intelectualii adevarati au fost lichidati fizic la Canal in Baragan sau in inchisorile comuniste.Noi am avut in familie o multime de rude bunic, vreo doi unchi,verisori. Aveau meserii diferite :profesori,preoti, agricultori negustori.
La noi in familie toti eram impotriva regimului,dar trebuia sa supravietuim ...prea murisera multi si se pierdusera toate averile...; 12/26/2010
Crystal Clear spunea...: Prin crima , lichidare fizica au disparut anticomunistii in Romania; 12/26/2010
Riddick spunea...: E vorba de rezistenţa de masă - greve politice ca în RDG - 1953, Polonia - 1970, 1980. Nu au fost. Nu a existat comunicare între muncitori şi intelectuali.

Numai cazuri individuale, rar grupuri mai mari de 2-3 persoane, în afară de cei din munţi.; 12/26/2010

Abonați-vă la: Postare comentarii ( Atom )

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."