Dez-ocuparea: În mod neaşteptat, coaliţia guvernamentală rezistă (încă)

15 noiembrie 2010

În mod neaşteptat, coaliţia guvernamentală rezistă (încă)

Trebuie spus, din capul locului - prezentarea UDMR sau a grupului minorităţilor naţionale la aşa-zisa "convocare" a PNL ar fi fost un semnal clar de fractură şi de spargere iminentă a coaliţiei.

Pambuccian: “Cum să mergi la întâlnire cu cineva care vrea să te omoare?”

5 comentarii :

Crystal Clear spunea...: Da, interesant.La cat circ de prost gust se preteaza Antonescu avem in sfarsit reactii normale.
Nu cred ca PNL se astepta sa fie refuzat; 11/16/2010
Riddick spunea...: Apare falsa ceartă PSD-PNL, cu miză în influenţarea alegerilor de la congresul PDL (oamenii "de dialog", ar avea mai multe şanse, cică, să recreeze o alianţă PDL-PNL).; 11/16/2010
Crystal Clear spunea...: Porcaria asta cu apropierea PDL-PNL este sustinuta de Valeriu Stoika.
Cum resuseste insa sa manavreze si vodevilul PSD-PNL?
Este clar ca are radacini ascunse si legate de PSD si tot ceea ce reprezinta acesta; 11/16/2010
Anonim spunea...: au inceput sä-si dea seama, de acest papagal umplut cu paie antonescu.

oare nu au putut sä-si dea seama de viodul din aceast maidanez crin-cretin panä acum?

oricum , bine mäcar acum.; 11/16/2010
Riddick spunea...: E încurcată treaba, dar se va clarifica.; 11/16/2010

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii ( Atom )

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."