Stânga europeană în panică. Lumea nu vine spre ei, cu toată criza şi cu toată propaganda lor.

Partidul Socialiştilor Europeni a emis o "fatwa" împotriva colaborării cu "partidele de extrema-dreaptă", şi cere şi celorlalte partide mainstream să adere la acest cod de conduită. 

Dar care ar fi acele partide de extrema-dreaptă ? Termenul a fost asociat de educaţia din statele socialiste şi de ideologia political correctness din Occident cu partidele de tip (neo)fascist, ori (neo)nazist.

Acest tip de partide, dacă mai există, sunt cu totul nesemnificative, majoritatea neavând reprezentare parlamentară. 

De unde, atunci, înverşunarea socialiştilor, care nu se sfiesc, atunci când au ocazia, să formeze coaliţii cu "neextremiştii" comunişti ? (există şi un grup comunist în Parlamentul European, dar se numeşte "Noua Stângă", sau cam aşa ceva - GUE/NGL ). Aţi auzit de vreun grup "de extrema-dreaptă" ?

Recent, în trei state membre UE (Belgia, Danemarca, Olanda) au avut loc alegeri generale. Rezultatul a fost destul de bun pentru unele partide de dreapta radicale, naţionaliste (dar nu gen "România Mare", care se defineşte ca partid de stânga). 

O altă caracteristică a acestor partide este linia politică anti-imigraţie, şi mai ales împotriva imigraţiei din state islamice (problemele create de aceşti imigranţi par incredibile publicului din România, mare consumator de PRO TV).

La formarea guvernului, partidele de dreapta "mainstream" au refuzat soluţia "de bun-simţ" a marii coaliţii cu stânga, acceptând sprijin parlamentar din partea "noii drepte".

În Belgia este mai complicat, tot nu s-a format guvernul (vine Anul Nou şi trece Preşedinţia belgiană a UE...), aici sunt probleme suplimentare etnico-lingvistice, peste dezbaterea "clasică" stânga/dreapta.

Revenind la fatwa socialistă - nimic deosebit, Poul Nyrup Rasmussen vedea dictatură chiar şi în România.


Problema este tratată în EUobserver (Socialists call for 'cordon sanitaire' around Europe's far right):


Socialiştii cheamă la crearea unui "cordon sanitar" în jurul extremei-drepte europene

Aruncând mănuşa către partidele conservatoare şi liberale din Europa, dintre care unele, în ultimii ani, devin mai puţin reticente să se alăture în coaliţii sau alianţe cu partidele naţionaliste şi populiste, socialiştii de pe continent au solicitat crearea unui "cordon sanitar" în jurul extremei-dreapta de către mainstream.

PES a chemat la crearea "cordonului sanitar" european în jurul partidelor de extrema-dreaptă precum cel olandez, P.V.V.

Conducerea Partidului Socialist European, partidul politic pan-european care reuneşte toate mişcările europene social-democrate, a adoptat vineri (15 octombrie) noul cod de de conduită în cinci puncte cu privire la modul de a acţiona în privinţa partidelor de extrema-dreaptă, care au văzut o creştere bruscă a sprijinului în multe ţări, ca urmare a crizei economice.

"În ceea ce priveşte această ameninţare ... toate partidele europene ar trebui să adere la planul nostru de a refuza să lucreze cu extrema-dreaptă", a spus preşedintele partidului şi fostul prim-ministru danez, Poul Nyrup Rasmussen.

Concret, partidul face apel la partidele mainstream de stânga, dreapta şi de centru să respingă orice coaliţii de guvernământ, alianţe electorale sau orice "sprijin implicit" cu partidele de extrema-dreaptă şi de a izola membrii care încalcă "cordonul sanitar".

În Olanda, noul guvernul minoritar al partidului conservator-liberal - Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (V.V.D.) şi al partidului de centru-dreapta - Creştin-Democrat, se bucură de sprijin din partea Partidului Libertăţii (P.V.V.) anti-Islam şi anti-imigraţie, în Ţările de Jos (Olanda) fiind o formulă similară precum în Danemarca, unde Partidul Popular Conservator, naţionalist, asigură sprijin parlamentar coaliţiei minoritare formate de Partidul Popular şi Venstre, de centru.

Centrul-dreapta european, Partidul Popular European (PPE/EPP), analizează în prezent cum să reacţioneze la apel.

"Din păcate, am văzut câteva semnale amestecate în ultimele luni", a spus Rasmussen referindu-se la dependenţa noii coaliţii olandeze de extrema-dreaptă.

La inceputul acestei luni, PES a condamnat tăcerea centrului-dreapta  în privinţa evoluţiilor din Olanda, prin secretarul general al grupului, Philip Cordery, care a acuzat PPE că "vrea puterea, indiferent de costuri".

"Reacţia Partidului Popular European la formarea guvernului olandez a indicat adevărata slăbiciune intelectuală a conservatorilor din Europa", a spus el la 4 octombrie, în urma pactului parlamentar olandez.

PES l-a criticat, deasemenea, pe Wilfried Martens, preşedintele PPE, pentru că a spus că partidul său nu va lucra cu extrema dreaptă, la nivel european, lăsând uşa deschisă pentru partidele membre să facă acest lucru la nivel naţional.

EUobserver nu a putut să ajungă la liberalii europeni din European Liberal Democrat and Reform Party, pentru reacţia lor la apel.

Dar joi, preşedintele grupului, deputatul belgian Annemie Neyts-Uyttebroeck a exprimat îngrijorarea sa privind noul guvernul olandez, fără a condamna mişcarea.

"Ceea ce mă îngrijorează este că acest guvern este în funcţie cu sprijinul unui partid radical de dreapta, pentru a o spune mai pe departe. Sper că acest lucru nu îl va împinge într-o direcţie spre care nu aş vrea să meargă", a declarat pentru EUobserver.

Socialiştii înşişi au fost cunoscuţi în anumite părţi ale Europei ca îmbrăţişând extrema dreaptă, în scopul de a realiza împreună o majoritate parlamentară.

În 2006, partidul slovac de centru-stânga, Smer, a intrat într-o coaliţie cu Partidul Naţional Slovac (SNS), naţionalist, şi ca urmare a fost suspendat din calitatea de membru al PES şi readmis abia în 2008.

PES a solicitat deasemenea tuturor partidelor să nu "preia ideile [extremei drepte] în principiile lor politice sau în politici."

Luni, guvernatorul de Bavaria, Horst Seehofer, a declarat că Germania trebuie să oprească imigraţia din Turcia şi ţările arabe din cauza cetăţenilor din aceste regiuni, care se presupune că nu se "integrează" în societatea germană la fel de bine ca alţii.

"Este clar că imigranţii din alte culturi, cum ar fi Turcia şi ţările arabe, au mai multe dificultăţi. Din aceasta trag concluzia că nu avem nevoie de imigrare suplimentară din alte culturi," a declarat pentru revista Focus Horst Seehofer, din Uniunea Creştin-Socială, sora mai conservatoare a partidului cancelarului german Angela Merkel - Uniunea Creştin-Democrată (CDU).

Observaţiile, condamnate ca "şocante" de către comisarul pentru integrare al doamnei Merkel, Maria Böhmer, vin după cele ale membrului Consiliului Bundesbank, Thilo Sarrazin, care a susţinut într-o carte publicată în august că imigranţii musulmani din Germania nu se integrează, că aceştia sunt mai puţin inteligenţi şi folosesc mai mult  serviciile sociale decât ceilalţi cetăţeni.

Dl. Sarrazin, un membru al Partidul Social-Democrat (SPD) german, de centru-stânga, a mai spus că, dată fiind rata lor ridicată de natalitate, ameninţă să copleşească populaţia "nativă" germană în câteva generaţii.

SPD a anunţat din acel moment că are în vedere revocarea domnului Sarrazin din rândurile partidului.

Potrivit Berliner Morgenpost, cam 18 procente din germani ar vota pentru un partid al său, dacă l-ar înfiinţa.

Ţara, până în prezent, a fost unul dintre puţinele state europene care nu a asistat la o creştere bruscă a sprijinului pentru partidele de extrema-dreaptă.