Postări
BUCUREŞTI, 01 octombrie (Reuters) - România lovită de recesiune, al doilea cel mai sărac stat membru UE, este nevoită să ia măsuri dure pentru a îndeplini în termen strictele cerinţe convenite cu FMI pentru un pachet de salvare economică.
Ţara sud-est europeană a avut cea mai rapidă rată de creştere economică în UE, până la criza financiară şi imobiliară din 2008. În prezent se confruntă cu o creştere a şomajului şi a revoltelor sociale împotriva dureroaselor reduceri de cheltuieli şi a creşterii fiscalităţii.
Economia, care s-a contractat cu mai mult de 7 procente anul trecut, se luptă să recupereze şi este dependentă de 20 de miliarde de euro (26.8 miliarde dolari), pachet de salvare coordonat de FMI, care necesită controlul strict al cheltuielilor şi al deficitului bugetar.
Mai jos sunt principalele riscuri politice pentru România:
FINANŢAREA DE LA FMI
FMI a declarat în luna august că nu sunt necesare schimbări majore de politică pentru ca România să acceseze pachetul de ajutor de 20 mld euro, fiindcă deja a pus în aplicare reducerile de cheltuieli şi creşterea fiscalităţii, necesare pentru atingerea obiectivului din acest an, deficit fiscal de 6,8 la sută din produsul intern brut.
Guvernul a redus, deasemenea, salariile din sectorul public cu 25 procente, iar taxa pe valoarea adăugată a crescut cu 5 puncte procentuale, la 24 la sută.
Dar măsurile de austeritate au erodat sprijinul pentru guvern şi un parlament divizat este de natură să împiedice reformele şi să pună în dificultate România în a îşi îndeplini angajamentele faţă de FMI.
Cererea pentru finanţarea datoriei României a scăzut şi costurile de refinanţare au crescut atunci când negocierile cu FMI au fost puse pe "pauză" din cauza unei crize politice la sfârşitul anului 2009. Leul, deasemenea, a scăzut, indicând cât de reactive sunt pieţele la orice dificultăţi de plată.
România luptă din nou să vândă datorii (bonduri) la randamente pe care le poate plăti, iar leul şi acţiunile blue-chip (ale marilor companii) au căzut după ce Curtea Constituţională s-a pronunţat împotriva reducerilor de pensii la sfârşitul lunii iunie, punând în pericol din nou acordul cu FMI.
De urmărit şi:
- Va reuşi opoziţia în contestarea guvernului privind reducerile salariale din sectorul public şi majorarea taxei la parlament ori la curtea constituţională a ţării?
- Va reuşi România să aducă deficitul bugetar în ţinta FMI pentru 2010?
- Va semna un nou acord cu FMI atunci când cel curent va expira? Preşedintele Traian Băsescu a declarat luna trecută că propune un acord de precauţie în aprilie, dar a adăugat că Romania nu mai trebuie să mai ia alţi bani de la FMI.
STABILITATEA GUVERNAMENTALĂ
Preşedintele Traian Băsescu a fost reales în alegeri strânse şi disputate în decembrie. El l-a numit pe centristul Emil Boc premier. Boc este susţinut de etnicii maghiari şi de independenţi, de al căror sprijin are nevoie pentru o majoritate în parlament.
Aceasta a pus capăt unei crize politice de trei luni şi a dus la reluarea ajutorului internaţional, creşterea leului şi reducerea costul asigurării datoriei suverane din România.
Dar Boc a supravieţuit la limită unei moţiuni de cenzură depusă de opoziţia de stânga, în iunie, împotriva reducerilor anunţate.
De urmărit şi:
- Opoziţia are drept scop sa depună o nouă moţiune de cenzură împotriva guvernului Boc, care ar putea să treacă, probabil, - deşi ar prefera să nu ia puterea într-o astfel de perioadă dificilă - atunci când tăierea cheltuielilor şi reformele nepopulare sunt necesare. O înfrângere pentru guvern ar putea provoca o criză politică majoră şi ar duce probabil piaţa în cădere liberă.
- Partenerii de coaliţie, în special independenţii, şi-ar putea retrage sprijinul pentru Boc, în sensul că ar trebui să renegocieze - inclusiv reformele juridice extrem de necesare - punctual pentru fiecare proiect de lege.
REVENIREA ECONOMICĂ LENTĂ
Economia s-a urnit din recesiune în al doilea trimestru, dar s-ar putea contracta din nou în restul anului, mărirea TVA ducând la scăderea consumului. Guvernul, organizaţiile internaţionale şi economiştii au redus toate previziunile lor şi se aşteaptă ca PIB-ul să se contracte din nou pe întreg anul 2010.
Perspectivele de revenire sunt subminate de investiţiile străine reduse care au scăzut la 1,8 miliarde de euro în prima jumatate a anului de la 2,6 miliarde de euro cu un an în urmă, şi de un colaps pe piaţa imobiliară.
De urmărit şi:
- Va începe banca centrală înăsprirea politicilor monetare din teama că creşterea TVA-ului contribuie la creşterea inflaţiei? Ar putea interveni pe piaţă pentru a preveni slăbirea leului.
- Vor încetini preţurile mai mari cheltuielile şi vor întârzia revenirea?
- Vor fi indicii că băncile greceşti se vor retrage ca să îşi echilibreze băncile-mamă ? România a imprumutat de la unele bănci greceşti 19 mld $, echivalentul a circa 14 la sută din produsul intern brut total din 2009.
PROTESTE ŞI GREVE
Aproximativ 30.000 de oameni au protestat în Bucureşti pe 19 mai împotriva reducerii drastice a cheltuielilor publice, ceea ce pune la îndoială stabilitatea guvernului şi dorinţa de a continua masurile. Cotaţiile leului şi ale companiilor blue-chip au căzut după protest, şi costul refinanţării datoriei suverane a României a crescut.
Demonstraţiile din septembrie, au atras mai puţini oameni, cu toate acestea perspectiva altor proteste care vor urma dezechilibrează cursul politicilor guvernamentale.
De urmărit şi:
- Sindicatele pot câştiga suficient suport pentru greve generale pentru a le extinde dincolo de o zi ? Acţiunile pe termen scurt nu au probabil un impact semnificativ asupra pieţelor, ci o grevă generală prelungită - posibilă dacă resentimentele ar creşte - ar creşte presiunea asupra guvernului şi finanţelor şi în cele din urmă ar scădea preţul activelor.
CORUPŢIA
România este în primele locuri în rândul ţărilor UE în evaluarea percepţiei corupţiei şi eşecul său de a lupta împotriva ei reprezintă un risc privind măsurile de austeritate şi ajutorul FMI, ambele vitale pentru creşterea economică şi a încrederii investitorilor.
Uniunea Europeană a mustrat România în luna iulie pentru scaderea efortului de eliminare a corupţiei galopante, dar guvernul a făcut un pas important în luna august, când a restabilit puterile unei agenţii anticorupţie creată la cererea Bruxellesului.
De urmărit şi:
- Procurorii vor urmări penal un înalt demnitar, trimiţând astfel un semnal important că mita nu va mai fi tolerată? Acest lucru nu ar modifica preţul activelor pe termen scurt, dar ar trimite un semnal important, că Romania este pe cale de a deveni un loc unde estemai uşor să faci afaceri. (Editat de Sonya Hepinstall) ($ 1 =. 7461 Euro)
Ţara sud-est europeană a avut cea mai rapidă rată de creştere economică în UE, până la criza financiară şi imobiliară din 2008. În prezent se confruntă cu o creştere a şomajului şi a revoltelor sociale împotriva dureroaselor reduceri de cheltuieli şi a creşterii fiscalităţii.
Economia, care s-a contractat cu mai mult de 7 procente anul trecut, se luptă să recupereze şi este dependentă de 20 de miliarde de euro (26.8 miliarde dolari), pachet de salvare coordonat de FMI, care necesită controlul strict al cheltuielilor şi al deficitului bugetar.
Mai jos sunt principalele riscuri politice pentru România:
FINANŢAREA DE LA FMI
FMI a declarat în luna august că nu sunt necesare schimbări majore de politică pentru ca România să acceseze pachetul de ajutor de 20 mld euro, fiindcă deja a pus în aplicare reducerile de cheltuieli şi creşterea fiscalităţii, necesare pentru atingerea obiectivului din acest an, deficit fiscal de 6,8 la sută din produsul intern brut.
Guvernul a redus, deasemenea, salariile din sectorul public cu 25 procente, iar taxa pe valoarea adăugată a crescut cu 5 puncte procentuale, la 24 la sută.
Dar măsurile de austeritate au erodat sprijinul pentru guvern şi un parlament divizat este de natură să împiedice reformele şi să pună în dificultate România în a îşi îndeplini angajamentele faţă de FMI.
Cererea pentru finanţarea datoriei României a scăzut şi costurile de refinanţare au crescut atunci când negocierile cu FMI au fost puse pe "pauză" din cauza unei crize politice la sfârşitul anului 2009. Leul, deasemenea, a scăzut, indicând cât de reactive sunt pieţele la orice dificultăţi de plată.
România luptă din nou să vândă datorii (bonduri) la randamente pe care le poate plăti, iar leul şi acţiunile blue-chip (ale marilor companii) au căzut după ce Curtea Constituţională s-a pronunţat împotriva reducerilor de pensii la sfârşitul lunii iunie, punând în pericol din nou acordul cu FMI.
De urmărit şi:
- Va reuşi opoziţia în contestarea guvernului privind reducerile salariale din sectorul public şi majorarea taxei la parlament ori la curtea constituţională a ţării?
- Va reuşi România să aducă deficitul bugetar în ţinta FMI pentru 2010?
- Va semna un nou acord cu FMI atunci când cel curent va expira? Preşedintele Traian Băsescu a declarat luna trecută că propune un acord de precauţie în aprilie, dar a adăugat că Romania nu mai trebuie să mai ia alţi bani de la FMI.
STABILITATEA GUVERNAMENTALĂ
Preşedintele Traian Băsescu a fost reales în alegeri strânse şi disputate în decembrie. El l-a numit pe centristul Emil Boc premier. Boc este susţinut de etnicii maghiari şi de independenţi, de al căror sprijin are nevoie pentru o majoritate în parlament.
Aceasta a pus capăt unei crize politice de trei luni şi a dus la reluarea ajutorului internaţional, creşterea leului şi reducerea costul asigurării datoriei suverane din România.
Dar Boc a supravieţuit la limită unei moţiuni de cenzură depusă de opoziţia de stânga, în iunie, împotriva reducerilor anunţate.
De urmărit şi:
- Opoziţia are drept scop sa depună o nouă moţiune de cenzură împotriva guvernului Boc, care ar putea să treacă, probabil, - deşi ar prefera să nu ia puterea într-o astfel de perioadă dificilă - atunci când tăierea cheltuielilor şi reformele nepopulare sunt necesare. O înfrângere pentru guvern ar putea provoca o criză politică majoră şi ar duce probabil piaţa în cădere liberă.
- Partenerii de coaliţie, în special independenţii, şi-ar putea retrage sprijinul pentru Boc, în sensul că ar trebui să renegocieze - inclusiv reformele juridice extrem de necesare - punctual pentru fiecare proiect de lege.
REVENIREA ECONOMICĂ LENTĂ
Economia s-a urnit din recesiune în al doilea trimestru, dar s-ar putea contracta din nou în restul anului, mărirea TVA ducând la scăderea consumului. Guvernul, organizaţiile internaţionale şi economiştii au redus toate previziunile lor şi se aşteaptă ca PIB-ul să se contracte din nou pe întreg anul 2010.
Perspectivele de revenire sunt subminate de investiţiile străine reduse care au scăzut la 1,8 miliarde de euro în prima jumatate a anului de la 2,6 miliarde de euro cu un an în urmă, şi de un colaps pe piaţa imobiliară.
De urmărit şi:
- Va începe banca centrală înăsprirea politicilor monetare din teama că creşterea TVA-ului contribuie la creşterea inflaţiei? Ar putea interveni pe piaţă pentru a preveni slăbirea leului.
- Vor încetini preţurile mai mari cheltuielile şi vor întârzia revenirea?
- Vor fi indicii că băncile greceşti se vor retrage ca să îşi echilibreze băncile-mamă ? România a imprumutat de la unele bănci greceşti 19 mld $, echivalentul a circa 14 la sută din produsul intern brut total din 2009.
PROTESTE ŞI GREVE
Aproximativ 30.000 de oameni au protestat în Bucureşti pe 19 mai împotriva reducerii drastice a cheltuielilor publice, ceea ce pune la îndoială stabilitatea guvernului şi dorinţa de a continua masurile. Cotaţiile leului şi ale companiilor blue-chip au căzut după protest, şi costul refinanţării datoriei suverane a României a crescut.
Demonstraţiile din septembrie, au atras mai puţini oameni, cu toate acestea perspectiva altor proteste care vor urma dezechilibrează cursul politicilor guvernamentale.
De urmărit şi:
- Sindicatele pot câştiga suficient suport pentru greve generale pentru a le extinde dincolo de o zi ? Acţiunile pe termen scurt nu au probabil un impact semnificativ asupra pieţelor, ci o grevă generală prelungită - posibilă dacă resentimentele ar creşte - ar creşte presiunea asupra guvernului şi finanţelor şi în cele din urmă ar scădea preţul activelor.
CORUPŢIA
România este în primele locuri în rândul ţărilor UE în evaluarea percepţiei corupţiei şi eşecul său de a lupta împotriva ei reprezintă un risc privind măsurile de austeritate şi ajutorul FMI, ambele vitale pentru creşterea economică şi a încrederii investitorilor.
Uniunea Europeană a mustrat România în luna iulie pentru scaderea efortului de eliminare a corupţiei galopante, dar guvernul a făcut un pas important în luna august, când a restabilit puterile unei agenţii anticorupţie creată la cererea Bruxellesului.
De urmărit şi:
- Procurorii vor urmări penal un înalt demnitar, trimiţând astfel un semnal important că mita nu va mai fi tolerată? Acest lucru nu ar modifica preţul activelor pe termen scurt, dar ar trimite un semnal important, că Romania este pe cale de a deveni un loc unde estemai uşor să faci afaceri. (Editat de Sonya Hepinstall) ($ 1 =. 7461 Euro)
9 comentarii :
"Acţiunile pe termen scurt nu au probabil un impact semnificativ asupra pieţelor, ci o grevă generală prelungită - posibilă dacă resentimentele ar creşte - ar creşte presiunea asupra guvernului şi finanţelor şi în cele din urmă ar scădea preţul activelor".
Cui ar folosi scăderea preţului activelor ? Speculatorilor, marea majoritate externi.
Pentru cine lucrează centralele sindicale ? Aud ?!
Eu nu tin minte sa fi fost atatia paricipanti:
"Some 30,000 people rallied in Bucharest on May 19 "
Cel mai bun lucru pentru noi este concluzia lui Kaczynski din stanga sus
Au luat cifra maximală din presă.
A avut dreptate Lech Kaczynski.
nu ne vindem tzara, nu ne vindem tzara!!!!!!o dam mogulilor vanduti mamei rusii..
Daca ne mai trezim şi mai ramâne ceva. Să nu fure tot cât încă mai dormim.
Bună, te urmăresc de ceva vreme şi m-ar interesa un schimb de link-uri. Te-aş ruga să-mi răspunzi pe blogul meu dacă eşti de acord.
Mulţumesc,
Angela
Da, sunt de acord.
perfect! te-am adăugat şi eu :)
:)
So let's blog on !
Trimiteți un comentariu