Ungaria spune FMI-ului să îşi vadă de treabă

Prim-ministrul ungar Viktor Orban reafirmă poziţia guvernului său că nu va impune măsuri suplimentare de austeritate şi a spus că "nu are niciun rost" continuarea discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional.

"Ungaria şi FMI au avut o înţelegere, care expiră în luna octombrie. Deci, nu are niciun rost negocierea de chestiuni pe termen lung cu FMI", a declarat Viktor Orban la Berlin miercuri (21 iulie), după o întâlnire cu cancelarul german Angela Merkel.

El a spus că ţara ar trebui să evite acorduri cu creditorul internaţional şi să negocieze doar cu UE.

"Odată ce expiră, nu mai avem a negocia cu FMI, ci doar cu Uniunea Europeană ... Trebuie să convenim cu UE, nu cu FMI, cum vom reduce deficitul nostru bugetar ... la mai puţin de trei la sută", a spus el.

La sfârşitul săptămânii, FMI şi UE au oprit brusc discuţiile cu Ungaria asupra revizuirii creditului-cauţiune (bail-out) de 20 de miliarde de euro, convenit iniţial în 2008. Cele două părţi s-au plâns în legătură cu rezistenţa din partea noii administraţii Orban de a reduce deficitul ţării la sub 3% din PIB în 2011.

Negociatorii primului-ministru au încercat să convingă echipa UE-FMI pentru o anumită marjă de manevră în 2011, după ce s-a acceptat respectarea pentru acest an a obiectivului de 3,8 % din PIB.

Bruxellesul şi Washingtonul au criticat deasemenea Budapesta pentru planurile de a impune o taxă pe serviciile financiare şi de firmele de asigurări, cu scopul de a colecta o jumătate de miliard de euro (187 miliarde forinti), declarând că aceasta ar speria investitorii.

FMI a declarat că taxa "este de natură să afecteze în mod negativ creditarea şi creşterea economică".

Luni, forintul a scăzut faţă de euro şi bursa de valori a alunecat. A doua zi, costurile pentru împrumuturi ale Ungariei au urcat, după o licitaţie eşuată de refinanţare a datoriei publice. Acţiunile şi forintul s-au stabilizat însă ulterior.

În ciuda presiunii, Viktor Orban nu pare dispus să dea înapoi. Analiştii cred că el doreşte să evite ceea ce i s-a întâmplat guvernului socialist, învins de partidul său Fidesz în alegerile generale de la începutul acestui an. Reducând cu succes deficitul  ţării de la 9,3 procente din PIB în 2006 la 3,8 procente, doi ani mai târziu, prin austeritate severă, socialiştii au văzut sprijinul lor electoral dispărând.

Aşteptând în apropiere, în cazul prăbuşirii Fidesz, este partidul de extremă dreapta Jobbik, care a câştigat 17 la sută în aceleaşi alegeri. Orban se uită peste umăr la partidul anti-tigani, dar, de asemenea, anti-capitalist, alegerile locale fiind programate pentru luna octombrie.

Orban, aparent, a câştigat un oarecare sprijin de la Angela Merkel, care a declarat reporterilor: "Ungaria, pe termen lung, trebuie să revină la o bază stabilă. Cu un deficit de 3,8 la sută, acesta nu arată chiar aşa de rău, deşi trebuie să aibe grijă pentru anul viitor".

Ea a avut totuşi aceeaşi opinie ca FMI şi UE asupra taxei propuse pe serviciile financiare, spunând că o propunere similară a UE a fost destinată  pentru a crea un fond de salvare pentru viitoare crize economice, şi nu pentru veniturile bugetare.

(EUobserver)