30 iunie 2010

Testul TVA


Cu ceva timp în urmă, se trezise Voiculescu-Crescent să ceară reducerea TVA "la alimentele de bază", argumentul că preţurile vor scădea era că "a obţinut" acordul patronatelor din industria alimentară şi panificaţie ca să scadă preţul, menţinând acelaşi adaos comercial (la pâine este cea mai mare evaziune, statisticile arată că un locuitor din România mănâncă în medie... 1 kg de pâine pe lună !... statisticile au la bază producţia declarată şi fiscalizată).
La timpul respectiv guvernul respinsese acest lucru, considerând că diferenţa nu se va regăsi la cumpărător, ci în buzunarul producătorilor, dar mai ales al comercianţilor.

Un articol pe tema noului TVA, la Ziare.com:

Testul TVA - cine plateste: consumatorul sau comerciantii?

Dincolo de panica declansata in mediul de afaceri si in randul populatiei de cresterea TVA, ea va fi un test important pentru economia de piata din Romania.
 

Din start, ar trebui eliminate cateva mituri nou create pe acest subiect. In primul rand, majorarea TVA cu 5%, chiar aplicata integral la pretul de raft, nu inseamna ca acesta va creste cu 5%. Noul TVA, de 24 %, va fi aplicat la pretul brut, adica cel rezultat dupa ce din pretul actual am scazut 19%, adica actualul TVA.

Pe de alta parte, nu este vorba despre majorarea TVA doar in pretul din raft, caci aceasta taxa apare in multe locuri pe lantul de productie. Se aplica TVA la materia prima cumparata din tara, se aplica la combustibil, la tariful de transport etc. Prin urmare, pana la pretul final, de raft, se vor acumula scumpiri suprapuse care ar putea face ca scumpirea unor produse sa ajunga la 8-10%.

Mai trebuie spus ca in cazul alimentelor cel mai mult nu se va simti majorarea TVA, ci fluctuatia cursului de schimb, caci peste jumatate din ceea ce mananca romanii este importat sau facut din materie prima importata. Chiar luand in caclul toate aceste aspecte, e inca greu de anticipat cu cat se vor scumpi produsele din Romania, oricat incearca acum televiziunile de stiri sa avanseze tot felul de cifre, prin comparatie cu perioada anilor '90, in care Romania a trecut prin puseuri inflationiste si prin fluctuatii ale cursului de schimb.

Diferenta uriasa fata de atunci este ca sectorul privat a crescut cu foarte mult, iar concurenta a inceput sa faca legea pe piata, dupa cum este si normal. Vom vedea insa abia acum daca regulile pietei au ajuns suficient de puternice pentru a infrange panica si lacomia unor comercianti. Sa nu uitam ca pana acum in Romania orice majorare a accizei la benzina atragea scumpiri mai abitir decat daca am fi baut combustibil in loc de apa.

Cu alte cuvinte, in toate tarile UE unde a fost majorata TVA, inclusiv in Ungaria, scumpirile au fost partial inghitite in marja de profit a comerciantilor, care au preferat sa-si conserve volumul vanzarilor. Caci daca acesta scade spectaculos, scumpirea produsului nu compenseaza pierderile comerciantului obligat sa-si rastranga progresiv afacerea pana la faliment.

Cu alte cuvinte, alegerea fiecarui om de afaceri va fi: imi asum o pierdere, dar vand cam la fel si pastrez afacerea vie si un profit decent sau nu accept sa absorb niciun ban din majorarea TVA, dar risc sa vand tot mai putin si sa pierd tot mai mult, cu atat mai mult cu cat vecinul care vinde acelasi produs ca mine ar putea opta pentru prima formula si mi-ar putea inghiti o parte dintre clienti. E drept, nimeni nu face acte de caritate, nimeni nu face munca populara si, pana la urma, esenta capitalismului este profitul.

Dilema este mai mult sau mai putin acuta in functie de produsul in discutie. Firmele care vand produse de maxima necesitate isi pot permite mai usor scumpiri. Mancarea de baza: painea, laptele, ouale se vor vinde oricum, caci oamenii nu au ce face, in schimb produsele de folosinta indelungata sau cele de lux sunt dispensabile si in privinta lor orice scumpire poate fi demolatoare pentru volumul vanzarilor. E drept, pana acum aceste produse aduceau si cele mai mari profituri.

Si un test este si pentru consumatori. Daca oamenii vor cumpara ca pana acum, in orice conditii, si nu vor pune presiune pe comercianti, refuzand preturi aberante, nu vor face decat sa plateasca un impozit suplimentar pe prostie si indolenta.

Legile economiei de piata nu pot fi insa eludate si inving mai devreme sau mai tarziu. Cine nu se va adapta cererii si nu va reusi sa fie flexibil va disparea, pur si simplu.

3 comentarii :

Despina spunea...

Si eu m-am gandit nu numai la TVA ci si la faptul ca in ultimii ani am avut de-a face cu preturi mult prea mari,de exemplu in constructii.
Pur si simplu nu te mai puteai intelege cu nici un constructor ca sa lucreze cum trebuie: mai toti lucrau scump si prost
Acum, daca nu lucreaza bine , cauti si incepi sa gasesti altii imediat.

Abia acum incepe sa se manifeste concurenta
Va rezista cel care produce si lucreaza bine si ieftin.

Back to the basics...

Riddick spunea...

Au rămas în România meşterii mai puţin dibaci, cei pricepuţi pleacă afară.

Dar se cam opresc şi pe acolo investiţiile.

Despina spunea...

Problema este ca dureaza,ca reglarea pietii necesita timp....


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: