13 aprilie 2010

La Gutău, e cu cântec...



Opinia separată la sentinţa de condamnare a primarului (PDL) de Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău ( Mediafax):

Nimic din actele din dosarul foştilor edili vâlceni Gutău şi Dicu nu confirmă vreo înţelegere între cei doi pentru a primi mita pentru luarea căreia au fost condamnaţi definitiv de ICCJ, afirmă, în opinia separată exprimată, judecătorul Ana Hermina Iancu, fostul preşedinte al completului.
 

În speţă, nimic din actele dosarului nu confirmă pretinsa înţelegere prealabilă dintre inculpaţi, înţelegere ce nu poate fi stabilită pe baza unei interpretări a gesturilor folosite într-un dialog care în sine nu era incriminator pentru interlocutor (pentru Gutău, n.r.)", scrie, în motivarea opiniei separate avute în aceast caz, judecătorul Ana Hermina Iancu, cea care a fost şi preşedinte de complet.

În opinia judecătorului, discuţia între Gutău şi denunţătorul din dosar este cel mai important moment al dosarului din punct de vedere al importanţei şi al puterii de probă pe care i le-au acordat procurorii. Acuzarea a susţinut, conform judecătorului Iancu, existenţa unei înţelegeri între Gutău şi Dicu, dovada în acest sens fiind o discuţie între fostul edil şi denunţătorul din dosar, un om de afaceri interesat de obţinerea unui certificat de urbanism.

"Manifestarea comportamentală a inculpatului Gutău (în acest moment, n.r.) a fost diferit interpretată atât de acuzare, cât şi de apărare, necesitând astfel un plus de prudenţă în examinare", scrie judecătorul, împărtăşind opiniile judecătorilor de la instanţele inferioare unde Gutău a fost achitat, care au găsit necesar să se analizeze şi alte elemente cu relevanţă în stabilirea faptelor cauzei.

În analizarea celorlalte elemente relevante, judecătorul Iancu susţine că nu a identificat probe conexe care să acrediteze ca valabilă interpretarea dată de procurori discuţiei eliptice dintre fostul primar şi deunţător.

"A fost menţionată inexistenţa unei cereri a denunţătorului pentru imobilul din strada Stoianovici şi, ca urmare, justificată apărarea inculpatului Gutău, care a susţinut constant că despre terenul cu pricina a fost doar întrebat de viceprimar dacă se putea construi în regim de înălţime de şapte niveluri, răspunsul dat fiind afirmativ, pentru cazul în care exista şi acordul vecinilor. De asemenea, aşa cum s-a arătat, pentru terenul din strada Stoianovici nu era prevăzut un regim restrictiv de autorizare a construcţiei, astfel încât nu exista motivaţia pentru denunţător de a remite vreo sumă de bani, iar pentru inculpat justificarea de a o solicita sau accepta", scrie judecătorul Iancu.

Un alt argument pentru opinia separată a lui Iancu a fost acela că reacţia comportamentală a lui Gutău "nu este de natură a demonstra pretinsa înţelegere prealabilă dintre acesta şi viceprimar".

"Înregistrarea video arată că inculpatul lucra în momentul în care denunţătorul a intrat în biroul său; inculpatul nu a acordat o atenţie deosebită denunţătorului şi părea în continuare preocupat de ceea ce făcea în momentul în care a fost întrerupt. Imediat după ce denunţătorul a menţionat suma de bani, înainte însă de a o explicita sub aspectul tranşelor şi a momentului când se plăteau, inculpatul a reacţionat, exprimând un refuz verbal şi a ridicat din mână de mai multe ori. 

Gestica folosită putea exprima şi un accept în fapt ori, dimpotrivă, încheierea dialogului. De aceea, numai pe baza interpretării reacţiei comportamentale a inculpatului, mai exact a gestului de ridicare din mână, nu se poate pronunţa un verdict de vinovăţie întrucât faptul în discuţie implică o prea mare doză de subiectivism din partea interpretului. Prin urmare, se poate concluziona că materialul probator administrat în cauză nu demonstrează obiectiv pretinsa înţelegere prealabilă dintre inculpaţi", scrie Iancu.

 Aceasta mai afirmă că nici înregistrările depuse la dosar nu îl implică în nicun fel pe Gutău în înţelegerea făcută de denunţător cu viceprimarul Dicu. Judecătorul Iancu susţine că indiferent de cele discutate de denunţător cu Dicu, viceprimarul nu avea în competenţă eliberarea de certificate de urbanism, iar omul de afaceri cunoştea acest lucru. Neputând fi demonstrată implicarea lui Gutău în înţelegerea celor doi, este imposibil - susţine judecătorul Iancu - să se demonstreze o luare de mită, dacă cel care ar fi putut rezolva problema nu avea cunoştinţă de cerere, iar dorinţa presupusului mituitor era una legală, legitimă.

"Cu privire la remiterea sumei de bani şi primirea ei de către viceprimar, prima instanţă a concluzionat că nu a fost dată şi luată cu titlu de mită, întrucât în privinţa inculpatului Gutău Mircia nu se demonstrase existenţa faptei. Neexistând un autor al infracţiunii de luare de mită, nu exista nici complice la această infracţiune, rezultând că primirea sumei de bani se făcuse în nume propriu de către viceprimar. În calitatea sa de viceprimar, inculpatul Dicu Nicolae nu avea între atribuţiile de serviciu şi eliberarea certificatelor de urbanism. Ca urmare, neavând o asemenea competenţă, inculpatul nu putea facilita denunţătorului obţinerea vreunui certificat de urbanism, suma de bani luată de la denunţător nefiind primită cu titlu de mită, ci eventual cu alt titlu", scrie judecătorul Iancu.

Totodată, judecătorul acuză şi conduita denunţătorului, care, în opinia ei, nu a reuşit să demonstreze că era cu adevărat interesat să obţină avizul pentru a construi imobilul pe un teren, ba chiar dimpotrivă, a lăsat impresia că vrea să se răzbune pe Gutău prin reclamaţia formulată, pentru refuzul de a-i permite o construcţie pe un alt lot.

"Modul în care s-au petrecut faptele în cauză demonstrează mai degrabă dorinţa denunţătorului de a se răzbuna pe inculpatul Gutău Mircia, pentru refuzul de a autoriza edificarea unei construcţii pe terenul din strada Cernea, în regim superior de înălţime (decât intenţia de a costrui pe terenul din strada Stoianovici, n.r.)", scrie magistratul care a avut opinie separată în dosar, care apreciază că mai multe elemente din dosar "ridică serioase dubii în ceea ce priveşte credibilitatea denunţătorului şi scopul în vederea căruia acesta a acţionat în cadrul înţelegerii stabilite cu viceprimarul Dicu".

Astfel, judecătorul ICCJ vede drept justificată aprecierea că denunţătorul "nu a urmărit niciun moment rezolvarea intereselor sale, intenţie specifică celor care concură la săvârşirea infracţiunii de luare de mită ori trafic de influenţă, ci incriminarea, prin orice mijloace, a primarului Mircia Gutău".

În aceste condiţii, opinia separată a judecătorului Ana Hermina Iancu - preşedinte al completului de trei judecători de la instanţa supremă care în final i-a condamnat pe cei doi - a fost pentru o decizie de achitare.

5 comentarii :

Despina spunea...

Nu-mi vine sa cred cat de multe jigodii sunt pe lumea asta!
Pot sa-ti insceneze orice

Riddick spunea...

Dacă nu mă înşel, ancheta a început în 2003, pe timpul PNA-ului condus de Amariei.

Ar fi interesant de văzut care a fost şi care va fi traiectoria profesională a celor doi judecători.

Anonim spunea...

Ce mă enervează că toată presa de toate felurile vorbeşte despre Gutău, când pe om îl cheamă Guţău!!!

Anonim spunea...

SÄ FACÄ RECURS LA Cedo,


romania Ii va plätii milioane.

toate astea sunt , pt. a scoate

pdl-istii din functii.

ca räzbunare , vor venii cu povesti de totzi ministrii democratzi.

Riddick spunea...

Pâi se pare că ăsta va fi pasul următor.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: