Dez-ocuparea: Cine a frânat dezvoltarea României timp de 30 de ani? (Isărescu!)

14 februarie 2021

Cine a frânat dezvoltarea României timp de 30 de ani? (Isărescu!)

El în principal, din executiv. Însă şi cei care l-au tot re-re-re- votat pe funcţie. Partidele, complicii - în principal - din legislativ. Trădarea asta-i muncă de echipă, n-o duce până la capăt doar unu' singur - cât ar fi el de hotărât - care rezistă de nebun, baricadat într-un buncăr, în timp ce toţi ceilalţi sapă după el furioşi cu picamerele şi târnăcoapele...

"Nu cunosc vreo ţară în care să se fi făcut dezvoltare pe bază de bănci străine." (Ilie Şerbănescu)

2 comentarii :

Anonim spunea...: Nu Isarescu ci...MASONERIA . Ilie Serbanescu stie ce spune . Omul asta chiar gandeste si , probabil acesta este principalul motiv pentru care TOATE televiziunile se feresc ca de foc sa-l mai invite sa-si expuna ideile pe post . Da , are dreptate : Romania este o colonie iar coloniile chiar daca au moneda proprie , n-au o Banca Nationala proprie . Au doar... GUVERNATORI LIPITI ACOLO CU SUPER-GLUE . P.S. Chiar mai crede cineva ca-n Romania , marile tunuri financiar-bancare au fost date fara voie si mai ales fara sprijin de la ... "politie " ?; 2/15/2021
Riddick spunea...: Da, am observat că "nu mai apare". Poate doar la Titi Sultan (aşa-l cheamă! dat afară sau plecat de la 6TV), acum la o nouă televiziune, sau una "reînnoită". Dar este şi vârsta, face 79 de ani în 2021.

Masoneria, evident. Isărescu nu ştiu dacă o fi cel mai poeminent exponent al ei în România, dar sigur este cel mai vizibil şi mai enervant, la concurenţă cu Ioh-anus.; 2/15/2021

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii ( Atom )

Andrei Marga, 1995 ("Filosofia Unificării Europene"): "Identificările etnice ale românilor sunt în mare parte tradiţionale. Acestea caută să abată atenţia de la problemele concrete ale prezentului şi de la nevoia modernizării instituţionale spre abstracţiunile trecutului. Pentru mulţi intelectuali este limpede că naţionalismul, prin demagogia sa, generează stagnarea şi degradarea ce favorizează doar grupuri sociale incapabile să se adapteze lumii moderne. Intrarea în noua Europă, nu doar geografic, ci şi instituţional şi cultural presupune mai mult decât o alegere, presupune o schimbare a modului de gândire, de asumare, pe lângă devizele paneuropene, a unei abordări europene, o abordare disponibilă la compararea performanţelor, orientată spre modernizare şi având ca perspectivă unitatea europeană".