20 noiembrie 2017

Problema arată așa: nu numai că proiectul UE nu are rădăcini creștine, dar el este fățiș anticreștin


Cotidianul:

Islamul, da, creștinismul, nu

Parlamentul European a finanțat, recent, la Bruxelles, o expoziție intitulată „Islamul este și istoria noastră“. Tema expoziției exprimă un adevăr despre Europa. Dar ce scandal ar ieși dacă P.E. ar finanța o expoziție „Creștinismul este și istoria noastră“?!? N-ar exista niciun neadevăr în titlul unei astfel de expoziții. Dar Uniunea Europeană a ales să susțină altă teză: „Europa nu are rădăcini creștine“ (Pierre Moscovici).

Nu e nicio contradicție între cele două teze, totuși. Teza despre Islam face referire la Europa istorică. Teza despre Creștinism se referă la UE.

Atunci, care e problema? Ea stă, bine ascunsă, în folosirea cu două sensuri a cuvântului Europa: sensul cel mai larg când e vorba despre Islam și sensul cel mai îngust când e vorba de Creștinism. Scoasă din ascunzișul ei, problema arată așa: nu numai că proiectul UE nu are rădăcini creștine, dar el este fățiș anticreștin.

Acest ascunziș iese singur-singurel la iveală atunci când constați că UE ia tot mai multe măsuri contra jignirii Islamului și niciun fel de măsură contra jignirii Creștinismului. Este această dublă măsură (folosesc, iată, acest cuvânt cu două sensuri) constitutivă a proiectului UE? Premierul Ungariei vorbește despre existența unui plan de islamizare a Europei și îl pune pe seama lui George Soros. Nu și-a făcut publice argumentele, considerându-le, probabil, evidente. Dar argumentele anticreștinismului ascuns în proiectul UE nu sunt chiar atât de evidente. Da, agențiile de știri din Occident și din UE nu consemnează niciodată atacurile terorist-islamice asupra comunităților creștine din Orientul Mijlociu. Da, proiectul constituțional al UE a respins consemnarea tezei: „Europa are rădăcini creștine“. Da, legislația germană a impus cenzura islamofobiei pe rețelele de socializare accesate pe teritoriul acestei țări.

Unde să fie ascuns, atunci, miezul anticreștinismului din proiectul UE? În ideologia corectitudinii politice. Ea este suprastructura mentală care comandă apărarea islamismului, dar evită să comande și apărarea creștinismului. În fond, de cine ar trebui apărat creștinismul – ar putea zice corifeii corectitudinii politice – dacă, în afară de noi, nimeni nu-i vrea răul, căci Islamul nu pune bombe în biserici, iar răul pe care i-l dorim noi este un bine, de fapt, pentru că, iată, morala creștină nu permite căsătoriile homosexuale și, iată, această morală interzice ca munca să fie considerată marfă și se oripilează când produsele culturale devin mărfuri ca oricare altele, valorizate după regula cererii și ofertei.

Nu e ușor de decelat acest anticreștinism ascuns în felul în care anumite valori sunt aruncate la… porcii noului Dumnezeu, care este piața. Cea mai recentă dintre aceste valori: intimitatea. Noile tehnologii fac și din ea o marfă. Mii de vlogeri strâng, deja, bani frumoși din expunerea intimității pe rețelele de socializare.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: