16 octombrie 2017

Cum colectează PSD voturi antisistem, ca apoi să acţioneze contrar mandatului acordat


Realist privind lucrurile, actuala formulă de guvernare din România este probabil cea mai profitabilă pentru stăpânul străin al țării: procurorii aruncă anatema, negăsind decât corupți români; pentru ANAF, firma străină, cel mai mare evazionist fiscal din România, este bibelou de porțelan; Parlamentul își joacă perfect farsa; președintele țării este „european“, iar la Guvern se află singurul partid care preia castanele, acceptând funcția de vinovat de serviciu și ciuca bătăilor, dar care, fiind și singura forță politică ce mai culege voturi populare, asigură supraviețuirea rânduielilor, pe care serviciile secrete au grijă să le perpetueze, veghind ca nimic, de fapt, să nu se schimbe!
Chestiunea este foarte serioasă. PSD doar mimează, beneficiind de lipsa unor partide naţionaliste, eurosceptice, şi chiar de stânga (pesediştii nu-şi zic "socialişti" ci "social-democraţi" deşi fac parte din Internaţionala Socialistă). Au preluat parţial discursul naţionalist şi chiar conservator însă când e vremea să "livreze", nuştiuce se-ntâmplă. Ceasulrăupisica13: se sparge USL-ul, demisionează Ponta, îi aleargă Chioveşi pe care au reales-o indirect prin guvernul tehnocrat Cioloş (căruia i-au acordat votul de învestitură). "Nu ne lasă ăştia, domn'e, da' noi am vrea". Bullshit, USL împreună cu PP-DD aveau mai mult de 75% în parlament în precedenta legislatură, o adevărată "ghioagă" politică. Bizonu' pare hipnotizat şi le dă mereu votul fără a mai face şi bilanţuri. Pe "dreapta", nici nu se mai sinchisesc să joace electoral, anunţă clar ce ar aplica: tăieri şi maimultăUE, stimulând astfel votul pro-pesede şi întreţinând ficţiunea "diferenţelor de platformă politică". Cercul se închide iar problemele rămân şi se cronicizează.

Ilie Şerbănescu, la Cotidianul:

Emoționanta alegere a premierului Tudose între Tandea și Mandea

Grea alegere pentru premierul Tudose: între Tandea și Mandea! În față, de o parte, Bruxelles-ul care strâmbă din nas să aibă de-a face cu „miniștri penali“, de altă parte, partidul susținător al dânsului în parlament, care făcuse scut în jurul respectivilor miniștri, acuzând de abuz procurorii care le instrumentaseră dosare penale. În spate, aceiași Tandea și Mandea! De o parte, „republica procurorilor“, pe care Bruxelles-ul o agreează și promovează ca formă de guvernământ pentru colonia România, de altă parte, partidul zis la guvernare, al cărui eroism nu depășește laba broaștei, nefolosind la nimic majoritatea parlamentară confortabilă deținută de ani de zile, nici la zdruncinarea incalificabilei „republici a procurorilor“, nici la punerea măcar în discuție a ­rânduielilor coloniale din România. Și atunci, zău, între cine și cine sau între ce și ce să aleagă premierul Tudose, om pragmatic?! Hai să urmărim mai îndeaproape lucrurile!

Dacă ar fi să caracterizăm comportamentul României în condițiile statutului ei de colonie în sistemul centru-periferie al UE, acest comportament apare ridicol prin comparație cu cel al unor țări precum Polonia sau Ungaria, dar, prin raport cu statutul însuși, este chiar minunat! Bucureștiul se arată nu numai cu totul mulțumit cu ceea ce are și i se consideră îngăduit de către stăpâni să aibă, deși i s-a luat tot (resurse minerale, bănci, distribuții de energie, industrii, păduri, pământuri și, bineînțeles, decizia politică), dar e și o înghesuială teribilă de corifei de pe Dâmbovița la coadă de pupat funduri la Bruxelles și, evident, Berlin, după preceptul „n-au ei atâtea funduri pe cât suntem noi gata să pupăm“.

Totul se află strict în matricea colonială. Vasalii români sunt toți la post. Mai fură și ei din ce mai cade de la gura stăpânilor străini proprietari ai țării. Dar sunt alții dintre supraveghetorii români care fac caz că le dau peste mână! Nu de alta, dar astfel se întreține cu spor ideea că românii fură și sunt corupți, ceea ce folosește de minune străinilor tocmai pentru desfășurarea lor de forțe întru devalizarea țării și pe față, și pe dos! Instituțiile de putere sunt la dispoziția „partenerilor noștri occidentali“. Președintele țării este el însuși neamț, acționează „europenește“, în perfect acord cu Bruxelles-ul. Până în urmă cu doar câteva luni, România a avut un guvern chiar de la Bruxelles, iar acum, are unul și mai și: nu pare a fi în grațiile celor care se dau „europeni“ în cuget și simțiri – respectiv președintele țării, dar și birocrații (pardon, tehnocrații) de pe la Bruxelles – și atunci, cum mai face vreun gest pentru nevoiașii români, care l-au instalat prin vot, se grăbește să mai dea câte un cadou capitalului străin, spre a nu pierde cumva rândul la amintita coadă! Din acest punct de vedere, marii lideri PSD sunt formidabili, acționând dramatic, dar cu dibăcie, în zona reversibil-ireversibil: mai măresc vreun salariu pentru fraieri (ceea ce este reversibil!), dar mai cedează încă ceva (active industriale sau pământuri) capitalului străin, ceea ce este ireversibil! Se credea că paroxismul în domeniu îl atinsese dl Ponta. Se pare însă că dl Dragnea este mult mai tare! Datorită acestui fapt, guvernele PSD-iste sunt, din punctul de vedere al daunelor pe termen lung, cele mai nefericite pentru societatea românească. Orice alt guvern – inclusiv cel tehnocrat – n-ar amăgi oamenii cu diferite așteptări deșarte, căci se laudă că tratează asemenea lucruri drept populisme. Aceste alte guverne ar sublinia astfel mult mai net ruptura politicienilor români de poporul român. Ruptură în clar de care poporul român are neapărată nevoie spre a înțelege în sfârșit cum stau de fapt lucrurile. PSD încurcă treburile din acest punct de vedere: este singurul partid care colectează masiv voturile populare, dar, amețind oamenii cu spoieli din zona reversibilului, adâncește și mai mult dezastrul din zona ireversibilului. Pune PSD în discuție cumva pierderea economiei naționale, preluarea controlului economiei de către capitalul străin, suprimarea deciziei naționale? Nu! Ne aburește cu creșteri de salarii la stat, cu dezghețări de pensii, în timp ce nu numai că nu încearcă să schimbe ceva de fond în străfundurile economiei, dar umple mereu și mereu de cadouri fiscale și ajutoare de stat capitalul străin, doar doar o intra acestuia în voie!

Realist privind lucrurile, actuala formulă de guvernare din România este probabil cea mai profitabilă pentru stăpânul străin al țării: procurorii aruncă anatema, negăsind decât corupți români; pentru ANAF, firma străină, cel mai mare evazionist fiscal din România, este bibelou de porțelan; Parlamentul își joacă perfect farsa; președintele țării este „european“, iar la Guvern se află singurul partid care preia castanele, acceptând funcția de vinovat de serviciu și ciuca bătăilor, dar care, fiind și singura forță politică ce mai culege voturi populare, asigură supraviețuirea rânduielilor, pe care serviciile secrete au grijă să le perpetueze, veghind ca nimic, de fapt, să nu se schimbe!

Zău că, în asemenea ­condiții, n-are vreo importanță că premierul Tudose l-a ales pe Tandea în loc de Mandea! Ar fi fost absolut la fel dacă ar fi ales complet invers! Nici dacă domnia sa a rămas prim-ministru sau ar fi venit altul n-are niciun fel de importanță!

5 comentarii :

Anonim spunea...

Nimic de comentat aici, ai spus totul.

Am observat citatul din Djuvara. Nerușinare cît cuprinde. Să fii unul dintre cei doi mari trădători în viață (mai trăiește(?), recunosc că nu mă preocupă esențial scurgerea lui prin existență; celălalt e Hohenzollernul), să te lauzi că ai oprit telegrama, lucra la cifru la externe, în care se anunța că rușii sînt de acord să accepte armistițiul cu Antonescu la putere, să te mai împăunezi ca urmaș de prinț cuman, cumani care au cam 7-800 de ani de cînd au fost înghițiți (apropos de: bine că devenim europeni, dar eu mi's cuman) prin migrare urmată de maghiarizare, după invazia tătară ce depopulase Ungaria, și să te bucuri ca nemernicul că se face tabula rasa cu românii (pe care nu numai că nu dai doi bani, dar îi urăști) e de tot rahatul.

Riddick spunea...

Deci recunoaşte că a existat telegrama?! Urmărisem un interviu cu el pe tema 23 august dar mi-a scăpat detaliul ăsta. Bine, nu are rost să ne amăgim că "am fi scăpat de bolşevizare dacă_" - polonezii n-au scapat, şi doar erau Putere Aliată (cu trupe şi guvern în exil). Dar denotă o anumită gândire şi o anumită agendă, şi mai ales a lipsit statul român de un element de negociere fie el şi pur formal. Trăieşte şi e cam pe la 100 ca şi ilegalistul sorosist Mihai Şora.

Mai am citate, i-am încondeiat aici şi rubrica se extinde pe măsură ce aflu alte perle: http://riddickro.blogspot.ro/p/insectar.html

Riddick spunea...

Îl bag în blogroll cu titlu de probă pe Mircea Badea, care a început să atace "PSD-ul dezumflat". Cu titlu de probă nu fiindcă am fost o vreme în dezacord cu el (încă sunt, parţial), ci fiindcă ştia cine îi este patronul, împroprietăritul fraudulos Dan Voiculescu. Care acum joacă la două capete, cine urmareşte A3 ştie ce vreau să zic.

Anonim spunea...

Eu zic că joacă DV la un singur cap în tot ce contează fundamental, restul îmi pare doar încercare de a avea putere de negociere. Ce scriu mai jos nu se leagă perfect cu afirmația anterioară, dar... asta e.

Badea ia banul de acolo, dar nu a avut poziții anormale niciodată, iar felul în care și-a apărat angajatorul, de departe o formulă inteligentă, ar putea fi garanția lui că va continua să primească o pâine bună. Pentru că, de multe ori, și-a asumat atitudini și exprimări radicale, inclusiv insistența cu care vorbește despre colonia România, care nu pot fi decît detestate de unii net mai periculoși ca cheoaveșa & co. Nu, riscă prea mult și se află mult prea des alături de linie pentru a fi un infiltrat în capul publicului. Restul... lupți cum poți cînd ai rămas practic singur într-o poziție strategică.

Da, erau 2, Djuvara și un al tînăr, trimiși cu treabă la externe pe filieră PNȚ. Dacă e să-l credem.

Nu știu ce, dacă a găsit ceva, știa Gh. Buzatu din arhivele sovietice, ca unul dintre puținii istorici care au avut bunul simț să profite de mica fereastră deschisă în vremea lui Elțîn.

Riddick spunea...

L-am reevaluat pozitiv pe Mircea Badea şi nu acum-acum, însă mai are "reminiscenţe" (să le zicem... deformaţii profesionale). Dar este "citibil/urmăribil" şi chiar poţi rezona cu punctele lui de vedere, spre deosebire de un Rareş Bogdan sau un Gregoar (Cartianu) a căror falsitate explodează pe ecran.

N-am zis c-ar fi infiltrat, ci i-aş reproşa că cel putin o vreme "s-a acomodat". Infiltratul de acolo este - clar - Radu Tudor (poate şi Adrian Ursu), RT are şi poziţie executivă iar A3 este în reţeaua progresistă a CNN.

Pe surse se zce că acea telegramă a fost distrusă imediat ce sovieticii au putut avea acces la MAE, eu cred că a fost distrusă mult mai rapid, probabil în aceeaşi zi în care a fost recepţionată.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Adrian Papahagi, 2012: "Nu mă voi ascunde după deget: suplimentul FCD este într-adevăr un manifest, fiindcă socotim că Uniunea Europeană este un proiect neterminat și că doar desăvârșindu-l, creând adică Statele Unite ale Europei, putem să evităm perspectiva deloc încântătoare de a deveni un vulgar apendice al Asiei, un muzeu al civilizațiilor sau o simplă piață de desfacere pentru economiile emergente. Înainte de toate, doream să subliniez, prin contrast cu îngustimea identităților naționale, care sunt niște constructe relativ recente, larghețea identității europene și universalitatea celei creștine. Creștinismul transcende națiile, cu tot tribalismul și triumfalismul lor războinic".

 

Postări populare: