28 decembrie 2014

Mărturisire fără acoperire

 

Fără o legătură cu un marinar suit demult pe-un deal
Sau cu un alt neavenit - abia bânguind - urcând acelaşi povârniş
Fără vreo asemuire c-un premier plagiator
Sau cu prima damă ajunsă preşedinte de partid major

Mărturisesc:
 
N-am cum să cred
Întru unul sistem a toate ţiitorul (dar şi distrugătorul),
Făcătorul tuturor făcăturilor, dar şi al nefăcutelor.
Iarăşi, refuz să cred într-unul (sau altul)
Politician acoperit
Beznă dintru beznă
Unealtă din unealtă,
Făcut, nu născut
Din Secu’ sau din terţe servicii (uneori străine)
Prin care toate făcăturile s-au făcut
Şi care pentru noi şi pentru a noastră prostire
S-a întrupat într-un partid
Şi s-a făcut neom
Şi a fost susţinut
Şi-apoi bălăcărit şi şantajat
Dar a fost resuscitat a treia zi după lături
Şi s-a cocoţat pe scaun
Şi vine cu slavă deşartă să ne mintă şi să ne jefuiască
Dar a cărui împărăţie va avea sfârşit.

Şi nici nu cred într-una (sau alta)
Reţea, care de la capii sistemului purcede
Şi care grăit-a prin acope­riţii din presă deconspiraţi sau nedeconspiraţi.
Cred, totuşi, încă, întru una urgisită Românie,
Mărturisesc acum că tot noi, civilii, o vom apăra mai bine,
Aştept venirea unui făr’ de căpăstru om de stat
Şi viaţa veacului celor liberi
Care va să vie...

Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: