euNuke, magistral, despre natura pepe-socialismului

Comentariile sale la articolul "Început de epocă în Uniunea Europeană. Sfârşit dezolant de epocă politică în România", de la Contributors.ro.

1. Partida Populară Europeană este o alianţă a partidelor de centru-stânga naţionale care, in contextul dezideologizării galopante şi al absenţei unei platforme comune coerente, au ales să se numească astfel, printr-un termen împrumutat tot din vocabularul stângii. Pretenţia ridicolă de a fi populari prin definiţie, nu prin fapte, ilustrează caracterul de mişcare de mase, tipic colectivistă, pe care se mizează in PPE. Singura diferenţă faţă de ceilalţi socialişti, cei din Internaţională, constă in respingerea - la vedere, nu neapărat şi in culisele partidului - a manifestelor profetului comunist şi implicit a ţelurilor revoluţionare.

2. Presa europeană - în totală degringoladă economică - şi scufundată în confuzie şi amatorism, indrăzneşte să califice politrucii PPE drept “conservatorii” zilei. Absurd, dacă e să ne gândim că singurii conservatori - şi ei deraiaţi ideologic - se află in aparent conflict cu PPE.

3. Nici conservatorii - alianţa cu 2 partide, unul britanic şi unul polonez - nu mai reprezintă interesele dreptei din PE.

4. Singurul partid de dreapta din PE este UKIP. Nomenklatura europeană a tras o sperietură de moarte in urma alegerilor din UK. Se pare că acel “bufon” de Farage câştigă pe zi ce trece adepţi şi culmea, in afara hotarelor Angliei. Iată de ce monstruoasa coaliţie socialistă PPE+PES+ALDE a lăsat deoparte orice scrupul şi orice plan de a-şi ascunde afinităţile politice şi a purces la demonizarea unicului adversar redutabil. Acum euroscepticii nu mai sunt doar sceptici - suna prea intelectual termenul ăsta - ci şi duşmani ai Europei, indivizi care urăsc Europa şi care uneltesc impotriva ei. In care, desigur, Europa sunt ei, socialiştii de toate culorile. Discreditarea criticilor Uniunii Europene a devenit dezideratul numărul 1 al eurocraţiei. Toate tunurile au fost puse pe eurofobi, iar pentru moment a fost inventată o opoziţie ca să dea senzaţia că in uE incă mai există democraţie şi pentru ca in Anglia electoratul UKIP să fie deturnat şi intors in matca conservatorismului de protocol. La ultima intâlnire in 4 Cameron a primit indicaţii preţioase de la Merkel cum să mimeze opoziţia, cum să fie antipaticul de serviciu, cum să refuze candidatul popular prin definiţie, cum să joace Gică-contra la planurile franco-germane. După ce au umplut presa europeană cu prestaţiile teatrale ale lui Cameron - editorial semnat de un pm britanic pe HotNews?! - îl pot executa liniştiţi pe Farage. La ora asta despre eurosceptici nu se mai vorbeşte deloc, sunt sub embargou mediatic, iar dacă sunt pomeniţi e musai să fie intr-o notă extrem negativă, de obicei in sensul asocierii cu Rusia putinistă [deşi nu euroscepticii au vândut portavioane ruşilor, deşi nu euroscepticii s-au inhăitat cu Gazprom pentru construcţia North Stream, deşi nu euroscepticii au blocat proiectul Nabucco, deşi nu euroscepticii au lăsat răgaz domnului Obama pentru campania electorală, deşi nu euroscepticii au devenit parteneri cu corporaţiile fasciste ruseşti pentru exploatarea resurselor din Siberia, deşi nu euroscepticii se pupau cu Putin in trilaterale duioase].

http://www.contributors.ro/global-europa/inceput-de-epoca-in-uniunea-europeana-sfarsit-dezolant-de-epoca-politica-in-romania/#comment-192703
 

@Harald. Domnule, Farage nu este de dreapta pentru discursul său aparent naţionalist, ci pentru concepţiile sale asupra economiei de piaţă şi asupra statului de drept. Puteţi să-l comparaţi cu orice specimen mioritic dacă vă este mai uşor să-i respingeţi teoriile asupra economiei europene. Dar, inainte de a face asta, inainte de a vă lăsa prins in tăvălugul propagandei europeiste, aflaţi că Farage nu este impotriva, ci pentru Piaţa Comună. Dreapta respinge in mod natural structurile birocratice ale Uniunii tocmai pentru a proteja Piaţa Comună. Nu poţi să ai piaţă liberă in contextul unui administrator de piaţă care cumulează funcţiile legislativă, executivă, administrativă, judiciară şi, mai recent, reprezentativă. Pieţele europene sunt efectiv sufocate de organele Centralei europene, precum şi de agenţiile naţionale etatiste, cu politici permise sau chiar impulsionate de eurocraţi. Drumul ales de CE - cel al ultrareglementării şi planificării centralizate - este drumul pierzaniei. Desigur, orice exit in acest moment ar fi devastator pentru ţara care va alege despărţirea de UE, dar efectele negative ale evacuării pălesc in faţa prăpădului ce va fi lăsat in urmă de aceşti socialişti trecuţi fără ca publicul să tresară printr-o nouă mutaţie fascistă. Comisia lui Barroso a reuşit să genereze mecanisme de putere asupra mediului financiar la care Hitler nici nu visa. Practic, in acest moment, Centrala UE stăpâneşte şi dirijează finanţele Uniunii, poate decide orice, absolut orice, oricât de abuziv şi in total dispreţ faţă de ordinea proprietăţii private, in orice stat membru al UE. Aveţi precedentul Cipru. Acolo a fost un tur de forţă, un exerciţiu militar-finaciar. Ştiţi foarte bine ce efecte a avut asupra cetăţenilor ciprioţi şi asupra economiei lor. Economiile sudului sunt deja paradite. Nu numai economiile sudiste sunt in degrigoladă, ci şi cele nordice. Se inchid lunar sute de firme, datoria publică a statelor este mai mare ca niciodată, producţia industrială se relochează, fermierii au ajuns să depindă de covrigul aruncat de satrapii Centralei, China şi Rusia achiziţionează hălci din economie, pe alese, iar eurofilii nu mai pot de bucurie. Da, asta e in minţile eurofililor: exaltare, desprindere de realitate, un acut sentiment de putere dobândit din cedarea responsabilităţii individuale către organul suprem colectivist, senzaţia că prin cedarea de suveranitate devenim parte din utopia grandioasă a Komisarilor, iar toate acestea acoperă neputinţa, incapacitatea crescândă de a mai controla propriul destin naţional. Incă puţin şi o să fim retrogradaţi la nivelul de judeţ european, cu competenţe “naţionale” mai mărunte decât cele deţinute odionioară de sovietele de tristă amintire. Incercaţi să vă imaginaţi că fratele mai mare comunist, URSS, ar fi incercat să ne impună rubla ca monedă unică. Păi asta se intâmplă acum, asta dictează eurosovietul. Orice om de dreapta ar trebui măcar să fie pus pe gânduri de apucăturile centralei eurosovietice. De pildă activitatea de anchetare a companiilor americane şi amenzile record dictate de CE, concomitent cu lipsa de reacţie la abuzurile Gazprom. Să nu mai vorbim de amenzile de SUTE de MILIOANE de euro cu care au fost sancţionate chiar companii europene. Şi nu numai amenzile, ci şi mizerabilele campanii de intimidare şi discreditare a industriei europene - ”cartelul lifturilor”, “mafia fermoarelor” şi “evazioniştii textilişti”. Şi, ca atare. nu e vorba de impulsuri naţionaliste, ci de salvarea economiei de piaţă, a industriei private europene, şi, in final, a proprietăţilor noastre aflate sub atac concertat. Nu uitaţi, guvernul neo-bolşevic pontanesc a fost acceptat atât de Centrala UE, de marii politruci ai marilor puteri din UE şi de către administraţia obamiană. Europa lor nu are nicio problemă cu comuniştii noştri, culmea, după ce aceşti comunişti imberbi şi insolenţi au târât liderii occidentali in scandaluri televizate in România. Cum sună asta? Cum poţi tolera asemenea specimene, din poziţia de cancelar al Germaniei? Simplu, pentru că politrucii germani ai momentului sunt duplicitari, ca şi altădată, şi nu au nicio intenţie de a tulbura apele altora, recte ale putiniştilor. Iar intelectualii noştri se entuziasmează ridicol la “alegerea” omului fără atribute dar plin de atribuţii, a omului fără culoare politică, a omului fără program de guvernare in funcţia de Komisar suprem.
Despre Cameron nu am ce să mai comentez. Este un personaj ce se afundă in insignifianţă. Cariera lui nu este dictată de Merkel, cum insinuaţi, ci de propriile limite şi de disponibilitatea pentru compromis. Disperarea l-a impins să asculte indicaţiile, sau in fine… sfaturile, cancelarului.

http://www.contributors.ro/global-europa/inceput-de-epoca-in-uniunea-europeana-sfarsit-dezolant-de-epoca-politica-in-romania/#comment-192756


@Harald. Intr-adevăr, avem opinii diferite apropo de Farage. Nu ştiu cum poţi să afli ceva despre un om informîndu-te exclusiv din afişele electorale. Eu l-am urmărit in PE, alături de alţi câţiva politicieni ce se străduiau să stopeze avansul sovietizării. Printre ei cel mai de seamă mi s-a părut Vaclav Klaus. Din păcate, dispărut din peisajul politic.

Eu nu am sugerat că Farage ar trebui apreciat ca om, ci ca animal politic de dreapta. Oricum, omul Farage ale metehnele lui, in cazul lui cel mai deranjant aspect public este lăcomia. Omul iubeşte atât de tare banul incât şi-a călcat in picioare principiile pentru a obţine un privilegiu oferit de Centrală europarlamentarilor: pensia secundară. Ca libertarian nu pot decât să abhorez gestul unui politruc de a marşa la o asemenea formă de rapt instituţionalizat asupra banului public european. Chestiunea pensiei secundare şi reacţia lui ruşinoasă la intrebarea reportului Euronews mi-a intărit părerea proastă pe care o aveam despre omul Farage. Dar, in raport cu ceilalţi politruci din PE, rămâne totuşi un politician de dreapta, suficient de iscusit şi indeajuns de lipsit de scrupule incât să profite de cele mai urâte, ignobile sentimente ce au năpădit populaţia UK in ultimii ani, şi să ofere publicului un ţap ispăşitor perfect… eurocraţia.

http://www.contributors.ro/global-europa/inceput-de-epoca-in-uniunea-europeana-sfarsit-dezolant-de-epoca-politica-in-romania/#comment-192796