"Parlamentul european" are 22 de comisii, fiecare cu câte un preşedinte şi câte patru vicepreşedinţi. Aceste funcţii (22+88) se atribuie la începutul mandatului după mărimea grupurilor europarlamentare, conform regulamentului. Astfel, ar reveni doi preşedinţi pentru ECR (conservatori), şi câte unul pentru GUE/NGL (eurocomunişti), Greens-EFA (verzi+separatişti) şi EFDD (eurosceptici).
Cum însă trebuie şi votul plenului, coaliţia PPE-S&D-ALDE a respins nominalizarea din partea grupului EFDD, alegând un membru ALDE pe poziţia ce revenea EFDD. Tocmai la Comisia pentru petiţii, adică interfaţa oficială cu problemele cetăţenilor. Doi europarlamentari (de la ECR) nu au fost admişi în alte două comisii, şi alţii de la EFDD (sau ELDD, în traducere "latină").
Eurocartelul n-are probleme decât cu dreapta şi cu euroscepticii, stânga şi-a putut ocupa poziţiile.
Cristian Preda "justificând" alianţa eurosocialisto-pepeisto-liberală ("De ce am participat la blocarea lui Farage"):
Nigel Farage a reușit să formeze un grup politic în PE, cu ajutorul decisiv al Mișcării 5 stele a italianului Beppe Grillo.
Numele acetsui grup este “Europa Libertății și a Democrației Directe”.
Vocile eurosceptice vor fi mai puternice în mandatul care abia a început.
Grupurile politice pro-europene din Parlament au reacționat și au decis să construiască un soi de cordon sanitar, izolând ELDD.
Mai precis, înțelegerile făcute în mod obișnuit în PE sub semnul distribuției proporționale oferite de algoritmul d’Hondt au fost încălcate și toți candidații ELDD la poziții de responsabilitate în cadrul comisiilor parlamentare s-au trezit că au parte de contracandidați.
De obicei, dacă totul e negociat, nu se prezintă decât o candidatură, din partea grupului căruia i-a revenit poziția cu pricina.
Acum, toți candidații ELDD au fost învinși.
Am participat, în calitatea mea de coordonator al PPE în AFET, la această mașinațiune.
Cred că e o poziție coerentă, deoarece dacă discursul eurosceptic e îndreptățit în incinta PE, fiind expresia unei sensibilități politice ce respectă regulile democratice, nu e firesc ca euroscepticii să participe la gestionarea treburilor unei instituții a cărei legitimitate o contestă.
Reprezentare – da, decizie – nu.
Singurii care au refuzat în chip explicit “cordonul sanitar” au fost… adversarii UKIP din Marea Britanie, și anume deputații conservatori.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu