28 octombrie 2013

Ordin comun: "Demonizaţi judeţul !"

"Scoaterea județului din conștiința colectivă și înlocuirea lui cu regiunea, nu numai că va readuce România mai aproape de un proiect de care conștiința colectivă este străină - "România, stat federal" (federația presupune regiuni cu diferențe culturale si chiar etnice majore), dar va anihila unul dintre puținele repere administrative din conștiința statului la nivelul publicului." 

Tactici diferite la ţambalagiii băsişti şi USL-işti, dar cu un scop comun: promovarea noţiunii de regiune şi demonizarea noţiunii de judeţ.

Dan Tăpălagă, HotNews ("Ce se întâmplă în România baronilor"):
Baronii şi reţelele lor au transformat judeţele în mici republici autonome. Politicienii de la Bucureşti au devenit tot mai dependenţi de ei, mai ales în anii electorali. Aşa au ajuns ca baronii  să impună regulile descentralizării, să bata cu pumnul în masa miniştrilor cerând toată puterea. Imaginaţi-vă azi puternicii baroni locali având în subordine directă poliţia, fiscul sau alte pârghii financiare importante. Cine i-ar mai deranja cu anchete pe teme de evaziune sau corupţie? Cum ar arăta un judeţ ajuns integral la mâna unui mic grup de oameni?
Dan Tăpălagă, 2011: "La fel ca pe vremea altui imperiu, patria este acolo unde îți este bine. Până la urma va trebui să întelegem asta cu toții. Mai avem apoi de făcut trecerea la al treilea nivel. Mai trebuie să reușim un salt mental, de la patriotismul local și cel național la un fel de patriotism european, dacă-i putem spune așa".
"Val" Vâlcu, De Ce News ("Băsescu a făcut jocul UDMR. Ce va face Ponta?"):

În 2013, erau proiectate două procese complementare: regionalizarea și descentralizarea. Regionalizarea, care ar fi interpus o instituție între județ și Centru, a căzut. Traian Băsescu a blocat legea referendumului, pentru a destabiliza USL. Nu e o tragedie, se poate relua în 2014 sau după. Problema apare dacă se merge mai departe cu descentralizarea, ce nu necesită referendum. Astfel, vom avea 41 de microregiuni, iar toată puterea va fi transferată la nivelul județelor. Liderii UDMR ies în câștig: au două mici regiuni maghiare, Covasna și Harghita, în care dețin puterea absolută, oferită de guvernul Ponta și niciun control, odată ce nu mai există structuri intermediare. Dacă se făceau regiunile, era posibilă includerea într-o grupare mixtă, cu centrul în Brașov, ceea ce ar fi dat o șansă și românilor din enclava maghiară.
 "Val" Vâlcu, 2013 (despre "necesitatea" procurorului UE):  "Găselnița cu suveranitatea a mers cât a mers, dar acum mai mult încurcă. În Evul Mediu, suveranitatea asta avea un nume, un trup și, pe cap, coroană. Pe 14 iulie 1789, am aflat că suveran este poporul. Cu cât mai mare și mai tare, cu atât mai suveran. Cât privește românii, suveranitatea pe jumătate, din prezent, e mai rea decât pierderea totală a suveranității, într-o viitoare federație. Păi, într-o federație, capitala nu are doar drepturi, ci și obligații. Ți-o impune Bruxelles-ul un guvernator, ca în 2012, dar îl mai și schimbă, dacă o ia razna. Nici procurorul pan-european nu ne-ar strica. Dacă am fi într-o federație, alegerea lui Barroso s-ar face și cu voturile de la București, așa cum alegerea lui Obama s-a făcut cu voturile din Ohio."

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: