28 octombrie 2013

Îşi va rupe gâtul Ponta "pe mâna" BNR şi FMI ?

Noi aveam prognozat în septembrie un miliard de lei profit doar de la BNR plus profituri de la bănci. Prin schimbarea regulamentelor BNR, o să încasăm zero. 
Victor Ponta, prim-ministru

Opoziţia şi PnL s-au declarat împotriva modificării cotei unice de impozitare, Geoană spune că "pentru 2014" ea va rămâne neschimbată. Probleme pentru o candidatură separată a PSD la alegerile prezidenţiale, ca şi pentru băsiştii care au planificat sprijinirea lui [Ponta ?] într-un eventual tur doi contra lui Căcărău.

CAPITAL:

Deficitul bugetar poate duce la impozite mai mari 

În ciuda declarațiilor conform cărora povara fiscală va fi redusă, este posibil să asistăm, în 2014, la majorări pentru anumite impozite doar pentru a acoperi deficitul bugetar

Nici nu a venit bine delegația Fondului Monetar Internațional (FMI) la București, că oficialii noștri au și ieșit cu declarații războinice la adresa contribuabililor. Mai exact, cu o posibilă majorare a cotei unice de impozitare, până la circa 22% (în loc de 16% în prezent), concomitent cu o reducere de câteva puncte procentuale a TVA.

Informația a apărut pe surse, iar oficialii partidelor s-au ferit să spună că ar fi venit de la cineva vreo propunere de genul acesta, ci a fost „doar o discuție“. Din neant, probabil, la fel cum au picat și cifrele cu care ar putea crește veniturile din cota unică în cazul creșterii până la 22%. Mai exact, un total de peste 12 miliarde lei, dintre care opt miliarde de la impozitul pe salarii și patru de la impozitul pe profit. Sumă care ar putea acoperi o parte din veniturile prognozate, dar neîncasate, și eventuala coborâre a nivelului de TVA. Desigur, este doar „o discuție informală“.

O delegație a FMI se află la București pentru prima evaluare a noului acord de tip preventiv, în valoare de două miliarde de euro și care se întinde pe doi ani. Deși discuțiile ar trebui să se axeze pe măsuri structurale, cum ar fi publicarea unor rapoarte lunare privind arieratele și măsurile corective adoptate de autoritățile centrale și locale sau elaborarea pachetului de bază în sănătate, discuțiile se vor axa pe bugetul de anul viitor. Nu de alta, dar actualul acord a început cu o derogare pe cel mai important criteriu cantitativ, cel legat de deficitul bugetar.

Astfel, ținta de deficit bugetar pentru septembrie a fost majorată de la 8,1 miliarde lei până la 9,18 miliarde lei, pe fondul încasărilor mai mici decât cele prognozate. După primele opt luni ale anului, încasările erau mai mici cu peste un miliard de lei decât cele stabilite.

Măsuri sociale pe spatele mediului privat

Și cum FMI nu este tocmai în favoarea reducerilor de taxe sau impozite (nici măcar cum a fost cea a TVA la pâine), iar Guvernul nu este în stare să explice de ce astfel de măsuri sunt bune pentru economie, orice scădere viitoare va trebui însoțită de majorări care să fie sigure la încasare (nu taxe pe bijuterii și iahturi). În atare condiții, nu mai sună fantezist să se discute despre majorarea cotei unice de impozitare.

Bugetul pe 2014, al cărui proiect trebuia să fie gata la jumătatea lui octombrie, depinde de aceste discuții. Conform cifrelor asumate în acord, deficitul cash de anul viitor ar trebui să se situeze la 2% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mic decât cel din acest an. Pe o prognoză de creștere economică de 2% pentru anul în curs și de 2,2% în 2014. Ceea ce nu lasă niciun fel de spațiu pentru reducerea promisă de la CAS sau cea luată în calcul la TVA. Iar dacă acestea se vor adopta concomitent cu o majorare a cotei unice, atunci vom avea un nou exemplu de măsuri sociale pe spinarea mediului privat, singurul contributor real la buget.

Noi aveam prognozat în septembrie un miliard de lei profit doar de la BNR plus profituri de la bănci. Prin schimbarea regulamentelor BNR, o să încasăm zero.
Victor Ponta, prim-ministru

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: