31 martie 2024

"Chiriţa în balon"


- "originalul"

5 comentarii :

Riddick spunea...

Scena I

Publicul, Moghior, Naucescu, Despa, Hazliu, Panglica,Vanzatorul, [Chirita]

Cor

Ce minune! ce dracie!
Parca-i din poveste, zau!
A ajuns omul sa fie
Mai usor decat un zmeu.
Nu-i destul ca el pe lume
Bate campii deseori,
Acum el vroieste-anume
Ca sa zboare chiar prin nori!

Naucescu (intr-o mirare necurmata): Aoleo! maica!... Ce-a fost sa mai fie!

Despa: Taci, frate, nu te mai mira asa cu gura cascata, ca te-or crede bucurestenii scapat din tufe.

Naucescu: Ce tufe? Ce tufe, Despo?... Dar n-ai citit ziarul de astazi?

Despa: Care? ca-s multe de toate ca seminta de ardei.

Naucescu: Ziarul cel cu...

Vanzatorul (striga): Alune prajite! seapte de o para.

Naucescu: Cel cu alune... asta... cel cu anonturi prajite...

Despa: si ce mai spune el in limba lui?

Naucescu: Spune ca astazi Ciubar-Voda a sa se urce in naltul cerului.

Despa: Care Ciubar-Voda, cel din basme?

Naucescu: Ba... nu... Balonul asta... Asa-i e numele, dar pentru ce si cum? Nu e treaba noastra.

Despa: Apoi de... s-a urca el daca i-a fost scris.

Naucescu: Tronc!

Moghior (la soldati): Apucati de franghii si tineti zdreavan.

Naucescu: Aoleo! maica!... se misca balonul.

Riddick spunea...

Bârzoi - "Silvestru" ;-)

* * *


Scena IV

Cei dinainte, Barzoi, Comisarul

Comisarul: Prindeti-l... prindeti-l... nu-l lasati sa intre.

Barzoi: in laturi, guleratilor!... (Intra.) Aice? Aice-i?... Unde-i Chirita?

Chirita: Vai de mine!... Barzoi!... barbatu-meu... am sfeclit-o.

Barzoi: A!... iata-te, jupaneaso!.... Asteapta sa-ti dau eu balonuri si nasele... (Se repede.)

Chirita: La sanatoasa, Chirito!... ca-i slut la Prut...
(Fuge primprejurul balonului, apoi sare peste lavita pe care sedea Naucescu, il rastoarna jos si dispare in culise.)

Naucescu: Aoleo! maica!… m-a ucis!

Comisarul (prinzand pe Barzoi): Stai, nebunule... Unde te socoti? la Marcuta?

Barzoi: Ce vrei tu cu mine?... Zapciule... N-am eu dreptul sa-mi pazesc nevasta?... Chirita e a mea... Nu-i averea statului... M-am cununat cu dansa inainte de resmirita... Fugi incolo!

Comisarul (zice soldatilor): Umflati-l pe sus... si la politie!
(Soldatii ridica pe Barzoi care se lupta.)

Riddick spunea...

Barzoi: Anaftema sa fiti... cu tot neamul vostru! (Iese furios.)
(indata se aude intre culise fanfara din marsul operei Profetul si incepe a defila pe scena un Cortegiu format de principalele roluri create de Millo. in frunte merge Panglica, purtand un stindard cu inscriptia: Vivat Chirita, apoi Baba Harca, Barbu Lautarul, Placintarul, Moisi, Paracliserul... etc., avand fiecare cate un steag cu numele sau pe dansul. Chirita, culcata intr-un baldachin impodobit, este adusa in triumf, pe sunetul marsului. Cortegiul face jurul scenei pe dinaintea estradelor din care sunt aruncate bucheturi Chiritei, apoi se opreste in mijlocul scenei.)

Publicul: Ce s-aude? ce s-aude? (Vrea sa iasa.)

Hazliul (oprindu-i): Stati pe loc. Vine cucoana Chirita in triumf!!

Publicul: Uraa!
(Dupa fanfara, Corul canta versurile urmatoare, pe partea intai a marsului:)

Cor

Glorie si onori,
Mandra Chirita,
Bravo zmeita,
Care-a zburat prin nori
Ca o porumbita!
Hai sa strigam in Cor:
Mandra Chirita!
Acum si in viitor,
Glorie si onor!

(Cortegiul oprindu-se in mijlocul scenei, Chirita se coboara din baldachin, saluta si canta pe partea muzicii marsului ce vine in urma Corului.)

Chirita (cu sentiment)

Romani! sufletu-mi este uimit!
si de m-as asculta,
Pe toti v-as saruta.
Cu foc, cu foc nepotolit
Buluc la sanul meu
V-as strange, zau!

(Apoi ea se suie iar in baldachin si Cortegiul pleaca, cantand.)

Cor

Glorie si onori,
Mandra Chirita! etc... etc...

(Cortina cade in strigatul de “ura” al Publicului de pe scena.)

Gabriel spunea...

Potrivită comparația - îmi amintește și de Draga Olteanu Matei care a jucat rolul Chiriței. Totuși e singura opțiune - chiar dacă fără șanse. Și apoi e un personaj prea savuros ca să n-o votez.

Riddick spunea...

"Şi eu".


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Marga, 1995 ("Filosofia Unificării Europene"): "Identificările etnice ale românilor sunt în mare parte tradiţionale. Acestea caută să abată atenţia de la problemele concrete ale prezentului şi de la nevoia modernizării instituţionale spre abstracţiunile trecutului. Pentru mulţi intelectuali este limpede că naţionalismul, prin demagogia sa, generează stagnarea şi degradarea ce favorizează doar grupuri sociale incapabile să se adapteze lumii moderne. Intrarea în noua Europă, nu doar geografic, ci şi instituţional şi cultural presupune mai mult decât o alegere, presupune o schimbare a modului de gândire, de asumare, pe lângă devizele paneuropene, a unei abordări europene, o abordare disponibilă la compararea performanţelor, orientată spre modernizare şi având ca perspectivă unitatea europeană". 

 

Postări populare: