- ¡Rojo!
- ¡Traidor!
- ¡Hijo de puta!
Nicolás Franco Bahamonde: "Războiul va dura ani de zile."
Francisco Franco Bahamonde: "Ca să cureţi [mizeria] asta, trebuiesc mulţi ani."
(cei doi erau fraţi, primul fiind şi secretarul general al guvernului naţionalist "autoproclamat")
17 comentarii :
https://riddickro.blogspot.com/2011/07/manifestul-din-las-palmas-75-de-ani-de.html
https://www.heritage-history.com/index.php?c=read&author=carr&book=pawns&story=franco
https://www.heritage-history.com/index.php?c=read&author=carr&book=pawns&story=civil
https://www.heritage-history.com/index.php?c=read&author=carr&book=pawns&story=spanish
https://books.google.ro/books?id=qAIUDgAAQBAJ&pg=PA77&lpg=PA77&dq=unamuno+astray&source=bl&ots=JFXzLtlhRL&sig=ACfU3U1AEok2UXhYqXW8cyQ95ovbJDuujg&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwjWz8mTtp7zAhX5hv0HHVCYAwsQ6AF6BAgkEAM#v=onepage&q=unamuno%20astray&f=false
https://spainsnews.com/confrontation-between-unamuno-and-millan-astray/
https://books.google.ro/books?id=u8DG-eCTtM4C&pg=PA217&lpg=PA217&dq=unamuno+astray&source=bl&ots=1y9KsVtEXo&sig=ACfU3U2br9NCoGg5LETtxyVxDZYv77ZcYA&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwjWz8mTtp7zAhX5hv0HHVCYAwsQ6AF6BAgjEAM#v=onepage&q=unamuno%20astray&f=false
https://spainsnews.com/confrontation-between-unamuno-and-millan-astray/
https://kb.osu.edu/bitstream/handle/1811/77327/EC_V10N2_105.pdf
https://en.wikipedia.org/wiki/Jos%C3%A9_Mill%C3%A1n-Astray
https://alchetron.com/Jos%C3%A9-Mill%C3%A1n-Astray
Vezi prea multe nuanțe care nu există în filmul ăsta.
Prima parte umanizează rebeliunea, îi lasă o justificare (dacă tot a cîștigat și durat 40 de ani), sădește semințele imaginii unui Franco pitiful - nu degeaba a fost pusă replica, prima impresie declarată a lui Unamuno. Justifică steagul, rămas actual, aruncă o privire condescendentă peste tinerii simpluți, entuziaști, în general arătați ca ignoranți, din armată, legiune sau falangiști.
Pe urmă abstractizează răul kominterniștilor, răi, fac porcării, dar fizic nu apar decît ca victime onorabile, intelectuali naivi, pastori lipsiți de imaginație, primari cu soții mîndre. Ăia care ucideau nu există decît în vorbe, impact emoțional zero. Nici măcar fraieri ăia 2 cu pistoale, de la început, nu sunt arătați în acțiune, doar se aud cîteva împușcături.
Faptul că nu arată nici cum îi execută pe rojos nu e dovadă de echidistanță, doar are grijă să scoată în evidență răii de înfierat = Franco & company, absolvind pe cei mai mărunți. Audiența spaniolă trebuie menajată.
Pe urmă îl pregătește pentru a fi trîntit ca pe un Goebbels local pe Millan Astray, care era cumva opusul, în multe privințe, neputinciosului Goebbels. Din erou militar iese un propagandist brutal.
Regizorul inversează ordinea spuselor prezumate ale lui Unamuno (în varianta perfidului Albion) în așa fel încît să pară că Astray rămîne fără argumente, practic incoerent, deși intervenția lui Unamono pare să fi avut loc după scandările inițiate de Astray. Cît despre partea cu Catalonia și bascii - cancer - oricum ai privi lucrurile, și atunci și acum, era o prostie. Mai bagă și partea cu antisemitismul care nu cred să fi existat.
(Iar episcopul era catalan, nu e dubiu, cu el cum rămîne, mergea pe burtă?)
Nu știu de ce îți pare pozitiv felul în care a fost prezentat adevărul rostit de Franco - cu anii de curățenie - nu era deloc intenția filmului, dimpotrivă, pe lîngă pitiful au construit și ideea de vulpițel, un fel de șmecher primitiv, care aici ar fi înșfăcat ocazia ce i s-a oferit. Nu e un film subtil, nu are mesaj ascuns. Nu e prost, atmosfera e ok, de atins atinge cel mult suprafața și ata cu mult parti pris.
Ar fi trebuit să precizez că filmul este ticălos şi părtinitor, pro-"globalişti". Dar se poate remarca. N-a reuşit total caricaturizarea "celor buni" (naţionaliştii), este stângaci si ambiguu încercând să-i ridice pe "ceilalţi".
Millan Astray devenise "gran mutilado de guerra", paradoxal "exact unde nu trebuia", în campania din Rif (Maghreb / Maroc / Marruecos), contra lui Abd el-Krim, care a fost învins abia de trupe coloniale reunite franco-spaniole, sute de mii (spre 300.000, aduse). Acum, însă, este în tabăra pozitivă.
Da, evident, îl arată "fără replică" deşi mai degrabă apare ca sufocat de indignare.
Cu Franco, e mai complicat. Sursele îl descriu ca pe un tip "ermetic" şi imprevizibil, iar în film apare refuzul lui de a interveni "imediat" pentru despresurarea Alcazarului din Toledo, unde los rojos asediau circa 1000 de naţionalişti, majoritatea cadeţi (elevi-ofiţeri) şi membri ai Guardia Civil. Alcazarul va rezista - cu pierderi mari - şi va fi eliberat mai târziu. Este de citat "episodul Moscardo", când republicanii îl şantajează pe comandantul cu acest nume al Alcazarului, că-l va împuşca pe fiul său (unul dintre ei) dacă nu predă obiectivul. Are loc o scurtă convorbire tată-fiu, în care cei doi înţeleg să rămână lucrurile exact aşa cum sunt, şi-şi iau rămas-bun cu un calm supranatural.
https://www.traditioninaction.org/religious/h040rp.SiegeToledo.html
Reiau cu Franco. Filmul îl arată "vulpoi" dar aşa l-a descris şi Hitler, după întrevederea din 1940 de la Hendaye (Franţa, Gasconia), când refuză intrarea Spaniei în război iar Hitler declara anturajului propriu "n-aş vrea să-l mai văd niciodată [pe acest iezuit]". Aluzie la influenţa pe care "popii" au avut-o asupra lui Franco, până într-acolo încât pe moarte (1974) a readus monarhia, prin nemernicul de Juan Carlos de Borbon. Mare greşeală.
"Episodul Unamuno" mai arată ceva: Revoluţia Naţionalistă nu se poate face cu "tovarăşi de drum" sau cu slabi de înger (faint of heart), ci numai cu "fully committed".
¿ Por qué ESPAÑA no entró en la II GUERRA MUNDIAL ?
https://www.youtube.com/watch?v=nt_at1ua2GM
https://www.youtube.com/user/salvanf/videos
https://www.actuallynotes.net/hitler-and-franco-meeting-in-hendaye-the-full-story/
https://core.ac.uk/download/pdf/213287.pdf
"Refuzul" iniţial de a interveni la Alcazar ("El Alcazar non es en la mia ruta") îi este sugerat din anturaj: "ar întârzia intrarea în Madrid, iar în acest răgaz sovieticii ar interveni cu ajutoare masive, decisive". Acum nişte ani mi-a căzut în mână o cărticică, "Les cadets de l'Alcazar", despre asediu. Probabil apărută în timpul "regimului de la Vichy". Reţin - printre altele - detaliul că mirosea îngrozitor a cadavru (erau îngropate în curtea interioară, sub dalele de piatră), că muniţia era drămuită, la fel apa şi alimentele.
Încă un amănunt, care poate avea o semnificaţie.
Miguel Cabanellas Ferrer, generalul mai în vârstă (cel gras, cu barbă "gen Hemingway") era mason. Fusese iniţial şeful Juntei, şi nu e clar dacă la acel moment "mai" era încă mason. Altă bâlbă a concesiilor "de nefăcut".
"Photostream", Alcázar de Toledo destruido en la Guerra Civil.
https://www.flickr.com/photos/65595512@N00/with/5599569451/
Ok, episodul cu Cabanellas care cedează și își pune semnătura pentru caudillizarea lui Franco e interesant. Din mimică se deduce că s-a petrecut ceva destructurant în el cînd i s-a arătat pisica cu apartenența lui masonică. Cred că e cheia filmului, mai ales că era vorba exact despre ce dă titlul - "cît durează războiul". Iar Mola, cel cu ochelari, care o tulise, și care îi spune la telefon "ne cunoaștem toți, ești mason, nu?" ăla e personajul securistului permanent, fără țară, călător peste timp, fără de care nicio conspirație, nicio masonerie nu funcționează, cel care deține informația sensibilă, dar, mai ales, știe cînd și cum să apese pe buton ca să facă ținta să cedeze. Cabanellas pare că avea încredere în el și cînd, cu cinism, îi spune să lase fandoselile și să se plieze, îi ia aerul. Cabanellas nu pare infiltrat, arată a mason aiurit care crede în poveștile elitiste. Despre Mola aș zice că se sugerează că lucra acum cu nemții, se "orientase", care puseseră condiția obligatorie, mai la început, a unui șef unic, condiție evident introdusă în arhitectura filmului ca un blam (corect de data asta - influența străină decisivă nu are ce căuta într-un regim naționalist). Poate citesc prea mult, dar și faptul că taman atunci Franco pleacă și îi lasă să decidă fără el, sugerează un mecanism în care avea mare încredere. Leagă și cu scena ciudată din avionul cu care transportau trupele, soldatul ăla arab cu privirea cam tîmpă care se uita admirativ la neamțul ce se răstea cu niște comenzi de neînțeles, îmi pare o mică frăgezire subliminală spre antipatizarea "arienilor". Deși Franco lasă să se înțeleagă că el s-ar folosi de nemți, în subteran logica evenimentelor din descrierea filmului ar indica contrariul. Iar probabil citesc mult prea mult, dar scena convorbirii telefonice dintre Cabanellas și Mola e puternică.
Mor doi "grei", Sanjurjo primul, Mola ceva mai târziu. "Accidente de avion" (la Sanjurjo, mai puţin suspect - supraîncărcare cu bagaje, "îmi trebuie ţinute, ca pentru un Caudillo."). Emisarii germani subliniază (în film) că Hitler se interesa doar de Sanjurjo, apoi Franco de vreo două ori zice ceva gen "allemanos, lemonas" - nu mi-e clar ("my poor Spanish" ;-) ) dacă vroia să-i stoarcă el ca pe lămâi pe nemţi, ori aşa le percepea intenţia vizavi de spanioli.
Avioanele Junkers 52 erau ale Legiunii Condor (germană), transportau trupe ale Legiunii Africane, creată de Astray în anii '20, iar Franco venise clandestin (cu un avion englez civil) din Canare acolo (la Melilla / Marocul Spaniol), apoi trece în Spania cu avionul.
Cabanellas avertizase, gen "Îl ştiu pe Franco din Africa, unde era în subordinea mea. Odată ce pune mâna pe ceva (Spania), nu-i va mai da drumul. Mai gândiţi-vă...".
"Influența străină decisivă", atunci, era/ar fi fost ajutorul militar de urgenţă. Era greu de "impus ceva" dacă partea pe care o susţineai... ar fi pierdut. Iar "interlocutorii", odată văzuţi cu sacii în căruţă... puteau negocia ba chiar refuza (vezi "Hendaye 1940").
Sanjurjo - Hitler - Operation Otto
https://books.google.ro/books?id=B0wgEAAAQBAJ&pg=PT17&lpg=PT17&dq=Sanjurjo++hitler&source=bl&ots=l1ONTcACFt&sig=ACfU3U3uTqwf1rJLD7ZJL-LITGha1RHnpg&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwjN5OG666LzAhUQC-wKHeUGA04Q6AF6BAgCEAM#v=onepage&q=Sanjurjo%20%20hitler&f=false
Filmul omite interventia italiană, totuşi minoră, de partea franchiştilor. Întâlnisem într-o carte un pasaj, în care "neîndemânarea" italienilor făcuse să izbucnească în râs atât republicanii cât şi naţionaliştii (poziţiile erau apropiate, iar italienii "nu reuşeau nimic"). Parcă forţarea unui curs de apă, sau atacuri eşuate repetat. Naţionaliştii erau asediaţi, iar italienii "veneau să-i salveze". Mă rog, o fi fost fabulaţie (era în limba română, nu mai reţin "ce carte").
Tetuan, nu "Melilla" - capul de pod al lui Franco, în Maroc.
https://yts.mx/movie/while-at-war-2019
iar subtitrarea în engleză de aici:
https://yifysubtitles.org/subtitles/while-at-war-2019-english-yify-21041
Mulţam!
Trimiteți un comentariu