Postări
Abonați-vă la:
Postare comentarii
(
Atom
)
-
Cred că povestea aia cu banii "din Transnistria" - acum vehiculată şi de NPeia - este pentru derutarea naţionaliştilor, care ar m...
-
Christopher Edward Harle Story , scriitor, publicist, consilier guvernamental pe probleme economice şi de securitate din Marea Britanie, ...
-
De ceva vreme a început o campanie mediatică pentru susţinerea lui Marius Oprea, directorul IICCR (Institutul pentru Investigarea Crimelor C...
-
Într-un articol din Gândul, scrie aşa: "Elevii vor fi vaccinaţi cu Cantgrip pentru imunizare împotriva virusului AH1N1, responsabil ...
-
Capitalizarea CEC este una dintre măsurile anti-criză ale guvernului. Fiind principala bancă comercială cu capital integral românesc, un... -
Teatrul Est-Vest I: Scheletul NOM - crize care îndreaptă regiunile spre Guvernul Unic Mondial Exemplele care urmează arată cum actorii N... -
Hey lucky people, North and South This is your leader, I'm called "the mouth" We're gonna play a game that's funny ...
-
M-am liniştit... recunoaşte Năstase că PDL este de dreapta: "S-a arătat foarte clar că nu mai putem accepta colaboraţionismul. F... -
Textele şi link-urile sunt în limba engleză, selectaţi "Romanian" la caseta de traducere de pe coloana din dreapta a blogului...
-
Premierul Emil Boc demontează speculaţiile media privind noua lege a pensiilor, într-un interviu acordat agenţiei Mediafax. În interviu ma...
7 comentarii :
Paul Everac:
Pidosnica deconstruţie
Trebuie să recunosc că cel ce a inventat noţiunea şi trendul de deconstrucţie a avut o minte uriaşă, bine exersată, dar şi pidosnică ce nu s-a pomenit. A ştiut unde să pună levierul, ranga, să salte şi să sfărâme tot ce se găsea închegat, ba şi organic, chiar armonic, sub pretext că înnoieşte, face curăţenie, revoluţionează.
Construieşti până într-un loc, îmbibi spiritele cu nevoia de construcţie, le faci să simtă că asta e direcţia cea bună; şi odată vine o gămălie de târtan şi-ţi bagă o mamă de strâmbă ca să te dai la o parte cu oarecare jenă de tot ce ai gândit, ai făcut, ai simţit până atunci! Ţi-a pus deodată pata putrejunii pe frunte.
Acum dai zor să te înnoieşti. În ce direcţie? Bineînţeles în a deconstrucţiei, unde poţi ajunge repede meşter, prooroc. Şi atunci nu mai e bun ce ai avut, începând cu logica formală şi cu proza canonică. Nu mai sunt buni clasicii, nici durabilii. Nu mai e bună educaţia pe câteva principii statornice. Nu mai e bună starea de contenenţă şi de auto-apărare a statului.
Lucrurile grave şi serioase se iau atunci la mişto, axiomele se pun la îndoială, peste marii noştri predecesori bate un vânt de deriziune. Atunci, în focul de a deveni globalist prin inaderenţă, te lepezi uşurel de ţărişoara ta, arunci patriotismul la coş, te ruşinezi că ţi-ai iubit cu oarecare patos naţiunea, n-o mai scoţi bine la capăt nici cu familia, nici cu şcoala, nici cu istoria, poate nici cu religia. Te demantelezi, îţi creşte o piele nouă cosmopolită, suficientă, dacă nu chiar arogantă, şi umbli de aici înainte ca o carie, ca un gândac de băligar, să deconstruieşti totul. Devii steril, te auto-amputezi din spirit revoluţionar. Iar nenorocita ta de patrie devine o brânză fermentată cu viermi în ea.
Cine a inventat chestia asta ştia ce face. Nu era bineînțeles dinlăuntru, ci dinafară, și avea tot interesul să spargă, să coroadă. Deconstrucţia era procedeul magic de aruncat în aer. [...]
continuarea:
[...] Noi, românii, multilateral talentaţi în lipsa de caracter, avem mare spor aici. Nouă nu ne trebuie în străinătate două generaţii ca să uităm cine suntem, ca să ne asimilăm, cu limbă, cu moravuri, cu tot. Ca să ne facem cât mai ca ei. Noi exersăm asta mai demult. Noi nu ne dăm în lături nici de la metisaje și hibridări, nu suntem geloşi pe "puritatea" noastră, nu suntem deloc orgolioşi. Ne acordăm cu oricine, chiar cu janchinoşii lumii. Suntem bucuroşi să ne ia în primire unii, să ne încadreze, să ne plătească, să ne considere. Ne gudurăm la ei pentru un "cuvinţel" bun. Dacă ne bat pe umăr, le pupăm mâna. Dacă ne oferă forme superioare de a ne pricopsi, nu ne dăm în lături de la nimic. Dacă e cazul și ne lasă, îi deconstruim și pe ei, le facem o nefăcută. Orgoliul identităţii? Demnitatea de a fi român – de unde?
În momentul de față, în diverse publicații românești scriu agenți virulenți ai deconstrucției. Poezia e toată deconstructivistă, ca și cea mai mare parte din proză și din dramaturgie. Și pictura e în bună parte atinsă de filoxeră. Sculptura a trecut, în deriziune, de la faza "nemâncați" la faza "burlesc". Iar analiștii, ideo-politici destul de mulți, se leapădă de nație și național ca de dracu'.
La urma urmei, pe ce era să ne bazăm? Față de noi, regatele Poloniei și Ungariei au avut străluciri mai mari, au fost mai ofensive, au cotropit cu succes. Praga cehă a fost o vreme capitala Europei. Turcii, ruşii, nemţii au făcut cu noi ce au vrut. Evreii, când le-a fost greu, s-au adunat la noi. Ţiganii sunt aici buluc, huzuresc, încep să ne domine. Toţi, într-un fel, ne-au deconstruit sau măcar au vrut s-o facă. Acum însă s-a găsit şi fermentul ideologic. De păzit nu ne mai păzeşte nimeni. De educat nu ne mai educă nimeni. Vom fi printre primii cu specificitatea identitară tăbârcită.
Calul troian e în casă! Dă din copite! Adio, naţie, şi n-am cuvinte!... Păcat!…
http://riddickro.blogspot.com/2014/01/pidosnica-deconstructie.html
Taman cand ma-ntrebam ce-ai patzit de n-ai mai postat din...23 Ianuarie . Paul Everac , mai traieste jidovul ratacitor ? Am gasit un articol al domniei sale *Din "Discursul unui septic sceptic- Mitologia Nazistă" pentru care , azi , ar avea toate sansele sa-i fie casa incendiata iar el insusi sa fie pus la stalpul infamiei de catre CNCD . TARTAN era deja un apelativ pentru...Insa , finalul este adevarat 101% : " La urma urmei, pe ce era să ne bazăm?De păzit nu ne mai păzeşte nimeni. De educat nu ne mai educă nimeni. Vom fi printre primii cu specificitatea identitară tăbârcită. Adio, naţie, şi n-am cuvinte!" In fond si la urma urmei aceasta natie n-are nici macar un gram de vina ca , din randurile ei nu s-au ridicat lideri adevarati iar cei ce-au facut asta , s-au carabanit spre west unde era si este inca civilizatie nu troaca de porci . Iar aici , ma-ntreb daca , nu cumva acea zicere a lui Kennedy n-ar trebui inversata { ca tot ziceai ceva despre... pidosnici } si sa fie spusa astfel : INTREBATI-VA ... CE FACE PATRIA PENTRU VOI .Eu pun intrebarea si tot eu raspund : NIMIC !
La DUDA ZILEI . Duminica , madamme Sosoaca l-a eclipsat total pe Simion astfel incat... chiar cred ce spui despre AUR .Zic gurile rele : Gadea n-a dat-o afara din studiou pe Diana Sosoaca pentru bunul motiv ca , la pauza , a parasit ea platoul . Nu pot sa-l inteleg pe pastor cum dracu de-a uitat ca-i vorba , totusi de o SENATOARE A STATULUI ROMAN , DE UN DEMNITAR A STATULUI ROMAN si nu de...Adelina Pastritu . Ce-a facut doamna Sosoaca Duminica...a acoperit-o de rusine pentru minim trei legislaturi daca se va mai alege fireste .P.S. Nu l-am auzit deloc pe dl. Claudiu Tarziu ...alt copresedinte , iar dl. Simion vad ca , pune batista pe tzambal .
Everac a murit în 2011. Apucasem (apoi am continuat) să "grupez" editorialele lui, anticipând că nu vor mai fi uşor de găsit pe net. Le-am pus aici, e doar partea I dar se văd în partea de sus linkurile spre celelalte patru părţi, până la V:
http://riddickro.blogspot.com/2011/12/everac-potpourri.html
Mda, 99% nu fac mai nimic, nu poţi doar cu 1% să schimbi ceva şi restul să stea momâi.
Şoşoacă n-a făcut rău. Trebuia protestat. Doar a greşit poate prin vehemenţă şi prin tactică - nu pare a acţiona "la unison cu partidul", ci pe cont propriu.
Nu-s de acord cu dumneata ! Iti dai seama ce s-ar intampla daca turbata asta plina de cel titlului de , doar senator , ar ajunge { asa cum am auzit vorbindu-se pe la colturi } primul PRESEDINTE FEMEIE al Romaniei ? Vadim saracu , ar fi considerat copil de trupa comparativ cu asta , merg la pariu iar Romania , treburile n-ar merge in nici un caz mai bine .
Nu cred că o femeie va ajunge preşedinte al României prea curând ("pe vot corect"), nici chiar Şoşoacă.
Mai rău cu Şoşoacă decât cu Ioh-anus? Nu cred!
Trimiteți un comentariu