22 aprilie 2017

De-abia aştept...


...Să văd ce-i cu legea asta. Una foarte necesară, dar pe care nimeni n-o mai vedea venind. Depunerea ei ca iniţiativă legislativă prima oară (pe 28 iunie 2016) nu era cam prea aproape de vacanţa parlamentară şi de finalul legislaturii? Acum a ajuns clasată, procedura-tip urmată pentru legile încă neajunse în dezbatere parlamentară (nu se transmit ca iniţiative legislative următoarei legislaturi). Nu am reuşit s-o identific la profilul iniţiatorului de la Senat (Şerban Nicolae, PSD); vroiam să văd ce avize au dat guvernul Cioloş şi Consiliul Legislativ, şi alţii.

Iniţiatorul a redepus-o, cu completări. Presimt că această lege ("privind unele măsuri pentru protejarea intereselor economice ale statului") va stârni împotriva ei duşmani chiar şi din interiorul coaliţiei PSD-ALDE şi de la guvern, chiar dacă Dragnea o lăudase (la prima depunere din 2016). Miza este enormă, nu numai patrimonială ci şi politică. Fiindcă această lege, odată intrând în vigoare ar returna statului român active trecute fraudulos în patrimoniul "investitorilor" dar şi ar desfiinţa dogma "afară cu statul din economie". Curtea de Conturi a dezvăluit de ani de zile că nu sunt respectate clauzele contractelor de privatizare; şi totuşi, nu se întâmplă nimic - anchete, procese, activarea clauzelor de reziliere a privatizărilor. Cârcotaşilor care ar numi asta "comunism", le transmit îndemnul de a-l considera comunist şi pe Viktor Orbán, care a declarat de vreo câţiva ani că "în Ungaria s-a încheiat privatizarea" (adică: "statul nu mai vinde nimic"; ba dimpotrivă, naţionalizează). Elementele care se vor opune acestei legi se vor autodemasca drept elemente antinaţionale (birişii, cataramii, cioloşii, MRU-ii...).
Spre deosebire de proiectul depus în legislatura 2012-2016, actul normativ prevede că “în cazul terenurilor pentru care nu s-a finalizat procedura prevăzută la art. 12 din Legea nr. 137/2002, privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se procedează la majorarea capitalului social al societăţilor deţinătoare, în favoarea statului, potrivit prezentei legi”.

Potrivit actului normativ, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii se procedează la identificarea şi evaluarea actualizată a acestor terenuri.

Proiectul de lege prevede că în cazul în care statul nu mai deţine calitatea de acţionar la respectiv societate, acesta redobândeşte această calitate prin majorarea capitalului social cu aport în natură reprezentat de valoarea terenurilor care intră sub incidenţa acestei legi.

“Este o chestiune foarte gravă legată de terenurile care au fost în patrimoniul societăţilor comerciale anterior privatizării. Ele erau întregistrate ca active în patrimonul societăţilor comerciale şi în toate legile de privatizare şi în legile specifice anumitor privatizări cum a fost la Petrom sau la BCR (…) se spunea că terenurile trebuie evaluate şi introduse în capitalul social al societăţilor ca aport în natură din partea statului, fie înainte de privatizare, fie post privatizare, urmând ca statul să se sesizeze cu aportul la capitalul social în natură, cu valoarea terenului rezultată din evaluare. Acest lucru din câte ştiu nu s-a făcut aproape deloc dacă nu cumva chiar deloc, deloc, peste tot”, a declarat Şerban Nicolae, pentru MEDIAFAX.

Şerban Nicolae a spus că pornind de la o asemenea ipoteză a fost condamnat şi Dan Voiculescu, “terenul celebru este şi acum pârloagă şi nu poate fi folosit la nimic”.

Liderul senatorilor PSD susţine că în cazul Petrom această obligaţie era prevăzută în mod expres, însă, în prezent compania “vinde aceste terenuri pe OLX”.

Un alt articol al proiectului de lege prevede suspendarea privatizărilor pe o perioadă de cinci ani.

“La data intrării în vigoare a prezentei legi, se suspendă pentru o perioadă de cinci ani aplicarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998 şi a dispoziţiilor Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării”, potrivit proiectului depus la Senat.

Prin excepţie, participaţiile statului pot fi tranzacţionate pe pieţe reglementate sau sisteme alternative de tranzacţionare autorizate conform legii, dacă la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent totalul activelor nu depăşeşte 2.000.000 lei, potrivit sursei citate.

“Toate analizele arată că România nu mai este în situaţia de a fi presată de procesul de privatizare. (…) Nu mai suntem la începutul anilor 1990, nu mai există nicio nevoie acută de lichidităţi care să fie acoperită printr-o eventuală privatizare. Practic, România nu mai este în situaţia de a face privatizare ca un obiectiv strategic de dezvoltare economică şi în aceste condiţii ceea ce a rămas în patrimoniul statului ar trebui să fie mai bine administrat, revăzut întregul patrimoniu. (…) Am privatizat până acum de 7,9 miliarde de euro.(…) Nu suntem în situaţia în care să avem un patrimoniu atât de mare de privatizat”, a susţinut Şerban Nicolae.

Proiectul de lege vizează şi recuperarea unor prejudicii aduse intereselor statului.

“Acţiunile şi activele dobândite prin infracţiuni săvârşite în procesul de privatizare a societăţilor intră de drept în proprietatea statului la data emiterii actului prin care instanţa de judecată sau procurorul, după caz, dispune măsurile prevăzute la art. 4 alin. (2)”, potrivit sursei citate.

Aceste dispoziţii privitoare la acţiuni şi active se aplică indiferent dacă valoarea sau numărul acestora s-a modificat, precum şi acţiunilor şi activelor dobândite prin operaţiuni ce constituie consecinţe ale fraudelor produse în procesul de privatizare, prevede actul normativ.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Alina Inayeh, 2021 ("Ce cred românii despre Est şi Vest" - sondaj): "[...] toți acei 30%, care mie îmi dau foarte multă bătaie de cap, cred că țările occidentale, deci nu numai UE, ci țările occidentale luate așa, ca pachet, au adus mai mult rău decât bine României. Și există un număr îngrijorător de mare, 67% dintre români, deci două treimi dintre ei, care cred că interesul național trebuie păstrat, trebuie salvat, trebuie luptat pentru el chiar dacă asta înseamnă pierderea calității de membru UE. [...] deci dacă interesul național o cere, să se ducă UE unde o vrea, pentru că interesul național este mult mai important. Ne apărăm cu dinții ceva ce nu înțelegem ce. Nu știm exact ce înțeleg românii prin interesul general.

 

Postări populare: