19 februarie 2017

Primul posibil efect al CETA pentru România


Efect negativ, desigur. Ar putea fi plata "despăgubirilor" de 4 miliarde de dolari către Gabriel Resources, sau anularea interdicţiei de a exploata aurul de la Roşia Montană. Subliniez că miza reală nu este "cu sau fără folosirea cianurii", ci tocmai aurul extras, din care României i-ar rămâne foarte puţin. "Noutatea" în CETA ţine mai mult de jurisdicţie decât de dereglementare, binele big business-ului fiind o prioritate evidentă.

În faza iniţială a negocierilor CETA, Comisia Europeană susţinea: "Nicio companie canadiană nu este în acest moment în măsură să invoce Acordul economic și comercial cu Canada (CETA) pentru a contesta o decizie referitoare la o investiție canadiană, nici pentru a formula cereri de despăgubire, deoarece acest acord nu este în vigoare. Acorduri de liber schimb, precum CETA, nu schimbă dreptul statelor membre ale UE de a-și urmări obiectivele de politici publice legitime, inclusiv stabilirea unor standarde pentru protejarea mediului. CETA menține faptul că UE și Canada își vor păstra dreptul de a reglementa în domenii precum sănătatea publică, siguranța alimentară, protecția mediului, morala publică, promovarea și protejarea diversității culturale. Aceast lucru înseamnă că un investitor nu poate primi despăgubiri doar pentru că a suferit pierderi economice."

Dar iată ivite, odată acordul CETA votat şi aprobat, controverse privind noile căi de atac la dispoziţia lui Gabriel Resources (firmă înregistrată în Canada):

Toxic Mines or Costly Lawsuits: How the CETA Trade Agreement Would “Corner Governments”

“The battle over Roşia Montană shows how investor privileges in trade agreements can be used to undermine democracy and the rule of law. Romanians opposed the mine and our courts have declared it illegal.

“But Gabriel’s investor-state claim could now force the government to open the mine anyway, or to make Romanian taxpayers fork out billions in compensation. If there ever was a wake-up call to reject the parallel legal system for corporations that is also part of CETA, this is it!”

What the Trump-Trudeau Meeting Was Really About

So, the Romanian public were under the gun to approve this project. And, now, after mass demonstrations against it, and the government’s rejection of the project, the Romanian public are being sued by the international corporation, for denying permission for it. The thumbscrews of economic austerity had failed to work, and so now an arbitration panel in which all nations’ laws and courts were and are excluded and whose decision will be final no matter what Romania’s Constitution and laws say, will determine what, if anything, Romania’s taxpayers will pay to the corporation’s stockholders, for ‘violating their right to profit’ (from a mining operation that Romania says would violate Romanian laws, which the mining company says should just be ignored). This is ‘Western democracy’. It fits the description of what Mussolini (whom we supposedly defeated) sometimes called «fascism», and sometimes called «corporationism» (but this is an advanced, inter-national, version of it: an emerging fascist world government).

2 comentarii :

Gabriel spunea...

Aşteptăm în stradă TFL la protest împotriva consecinţelor integrării în sistemul occidental. Împotriva mizeriei create tot de ei sau de înaintaşii lor ideologici de acum 15-20 de ani. Ponta s-ar crede reabilitat.

Riddick spunea...

Ponta n-a făcut nimic pentru atenuarea sau anularea efectelor.

Cât ne mai trebuie până ne trezim?


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: