"Îndrăzneşte să crezi în România!", varianta revăzută şi adăugită

Cine dracu' poate crede că
eurosocialiştii ar fi şi patrioţi?!

Agenda globalistă este implementată în continuare în România, sub masca unor lozinci ipocrite gen "Îndrăzneşte să crezi în România!", şi sub acoperirea asigurată de vectorii sorosişti consacraţi, care acuză PSD-ALDE de "naţionalism" fiindcă (printre altele) a fost adăugată particula "naţională" la denumirea ministerului educaţiei: Ministerul Educaţiei Naţionale (Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, la guvernul Cioloş), şi particula "identitară" la denumirea ministerului culturii: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale ("condus nonstop de către trădători" - Mircea Dogaru).

Pe siteul Ministerului Educaţiei "Naţionale" au apărut (hat tip Active News) programele şcolare pentru clasele V-VIII din care reiese clar atacul anti-identitar. La vârstele acestea copiii îşi formează percepţia identitară, şi exact aici se dă atacul, urmând ca ulterior să se consolideze "capetele de pod" (prin discipline precum "Cultură şi civilizaţie europeană", predate în licee şi facultăţi).

http://www.ise.ro/proiectele-de-programe-scolare-pentru-gimnaziu-in-consultarea-specialistilor-si-a-practicienilor
http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2017/01/Istorie.pdf
http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2017/01/Limba-si-literatura-romana.pdf
http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2017/01/Educatie-sociala.pdf


Ministerul Educației vrea ca Istoria predată copiilor să formeze „mecanisme intelectuale care să prevină orice forme de naționalism”. Ȋn plus, profesorii nu mai sunt obligați să predea și operele scriitorilor clasici ai literaturii române

Conform proiectului de programă școlară, „în ciclul gimnazial istoria își asumă formarea unor mecanisme intelectuale care să prevină orice forme de naționalism, de formarea de stereotipii și xenofobie”.

E așa de rău naționalismul, în general? Dicționarul Explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită în 2009) definește naționalismul ca fiind „ideologie și politică derivate din conceptul de națiune, care a contribuit în sec. XVIII-XX la cristalizarea conștiinței naționale și la formarea națiunilor și statelor naționale”. 

Iar potrivit Enciclopediei Britanice, „naționalismul este o ideologie bazată pe premisa că loialitatea și devotamentul individului față de stat-națiune este mai presus decât alte interese individuale sau de grup.”

De ce predarea Istoriei în școlile generale ar trebui să formeze „mecanisme intelectuale care să prevină orice forme de naționalism”? Pentru că, în egală măsură, se urmărește ca aceeași disciplină „să stimuleze asumarea multiculturalității și multiperspectivității”.

Conform DEX (idem), „multiculturalitate” înseamnă „existența mai multor culturi în cadrul aceleiași țări.” Cuvântul „multiperspectivitate” nu există însă în limba română, ceea ce înseamnă că autorii programei școlare pentru disciplina Istorie nu au făcut nici măcar efortul de a adapta traducerea din engleză a documentului original...

Mai departe, noua programă introduce printre „competențele dezvoltate prin studierea istoriei în învățământul gimnazial” - „manifestarea comportamentului civic prin valorificarea experienței istorice și a diversității socio-culturale”.

Ȋn clasa a V-a, copiii dobândesc această competență prin „folosirea jocului de rol pentru însușirea valorilor și comportamentelor cetățeniei democratice”. Iar când învață despre Europa medievală, au ca studiu de caz „diversitatea culturală în lumea românească: Brașov și Cluj”. Ȋn clasa a VI-a, unde învață despre „secolul naționalităților”, elevii trebuie „să realizeze un produs care ilustrează contribuția diferitelor civilizații la dezvoltarea patrimoniului cultural comun”, iar în clasa a VII-a, la domeniul „Perioada interbelică: o lume în schimbare”, copiii au ca studiu de caz „femeia în viața publică”, „cinematograful – artă și industrie” și „modelul democratic (SUA)”.

Ȋn clasa a VIII-a, unde se predă „Istoria românilor”, pentru capitolul „Evul Mediu românesc” Ministerul Educației recomandă ca studiu de caz „diversitate etnică în spațiul româneasc”, la „România secolelor XX/XXI” – „Minoritățile naționale în România”, iar pentru lecția „România în Al Doilea Război Mondial” – (doar) „Holocaust-ul în România”.

Pentru „manifestarea comportamentului civic prin valorificarea experienței istorice și a diversității socio-culturale”, elevii de clasa a VIII-a vor „realiza dezbateri pe probleme sensibile și controversate”, dar și „prezentări/portofolii individuale sau pe grupe care să conțină fotografii, mărturii etc. care să surprindă diversitatea socio-culturală la nivel local/regional/național”.

„Generații întregi au fost frustrate de cunoașterea adevăratei istorii a neamului nostru. S-a crezut că prin aceasta cei «îndoctrinați» vor deveni obiecte ușor de manevrat, de către executanții docili ai tiranilor”, scria Ministerul Ȋnvățământului și Științei în 1990. Scria în „Cuvântul înainte” al unui manual reeditat atunci, „Istoria Românilor pentru clasa a VIII-a secundară” publicat de P.P. Panaitescu la 1942.     

Ora de Limba și literatura română e dedicată „comportamentului empatic intercultural”

Și noua Programă școlară pentru disciplina Limba și literatura română (clasele a V-a – a VIII-a) „asigură promovarea dezvoltării personale a elevului într-un cadru sociocultural lărgit”.

„Programa elaborată în contextul noii paradigme educaționale vizează”, printre altele, „adecvarea programei la arhetipul sociocultural național coroborat cu cel universal, prin corelarea tradiției cu viziunile novatoare” și „corelarea cu programele pentru maternă din România și din alte țări guvernate de evoluțiile în domeniul educației la nivel european și internațional”. Prin predarea acestei discipline se urmărește ca elevii să deprindă „manifestarea unui comportament empatic cultural și intercultural”. 

Astfel, în clasa a V-a, la ora de Limba și literatura română copiii vor fi puși să „asocieze experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi”, dar și să „identifice tipare privitoare la cultura proprie și la cultura altor popoare”.

Cei din clasa a VI-a vor „investiga obiceiuri și tradiții ale comunității în care trăiesc și ale unor comunități aparținând altor etnii” și vor „analiza tipare privitoare la cultura proprie și la cultura altor popoare”, prin realizarea unor documentare, elaborarea de materiale diverse prezentând valorile promovate în tradițiile și obiceiurile diferitelor culturi și analiza unor modele promovate în literatura română și/sau universală și în alte arte (film, teatru, artă plastică etc.).

Ȋn clasa a VII-a, copiii vor face „compararea unor tradiții românești și a unor tradiții din alte culturi”, dar și „compararea tiparelor privitoare la cultura proprie și la cultura altor popoare”, iar în clasa a VIII-a vor trece la „exprimarea unui punct de vedere față de anumite tradiții și valori ale culturii naționale sau ale unei alte culturi, descrise în cărțile citite” și „argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare”.

La „Sugestii metodologice”, Ministerul Educației enumeră, printre altele, în programă:

- Pentru „Identificarea unor tipare privitoare la cultura proprie și la cultura altor popoare”, se recomandă vizionarea de spectacole de teatru, de film, lectura unor texte aparținând unor scriitori din afara spațiului carpato-danubian-pontic (de exemplu: din Republica Moldova). Pornind de la teme de tipul: Identitate personală, se pot asocia teme ca Prieteni din lumea animalelor, Prieteni imaginari, Valorile mele.

- Pentru „Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare”, se pot realiza proiecte de tipul Respect pentru diversitate (spre exemplu: https://www.britishcouncil.ro/sites/default/files/ghid-respectingdiversity.pdf).

Adică, după modelul:

 

„Textele literare și nonliterare vor fi alese din literatura română și universală”

Poate și pentru a încuraja dezvoltarea acestui „comportament empatic intercultural”, noua programă școlară pentru disciplina Limba și literatura română nu le mai impune profesorilor ca printre textele literare de bază selectate să fie incluse și fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române.

Astfel, pentru clasa a V-a, actuala programă școlară, adoptată în 2009, precizează că „se vor selecta 5-7 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat”. 

 

Conform noii programe școlare, la clasa a V-a profesorii vor avea obligația de a studia un număr minim de 8 texte de bază. Ȋnsă doar 4 dintre ele sunt literare, și 4 nonliterare. 

Mai mult, în vreme ce actuala programă școlară prevede clar că „între texte literare de bază vor fi incluse în mod obligatoriu și fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române”, noua programă spune că „textele literare și nonliterare originale grupate în jurul unei tematici comune vor fi alese din literatura română și universală, prin raportare la cerințele și la nevoile de instruire ale elevilor. (...) Autorii de manuale și profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să abordeze aplicativ noțiunile de teorie literară.”

 

Regula ca ponderea textelor nonliterare să fie jumătate din numărul textelor de bază și lipsa obligativității studierii operele scriitorilor clasici ai literaturii române vor fi valabile pentru toate clasele V-VIII. 

Ce vor învăța totuși copiii la ora de Limba și (doar în teorie) literatura română, în afară de „empatia interculturală” și analiza textelor unor autori contemporani de beletristică?

Redactare de texte pentru rețele de socializare

Pentru deprinderea competenței de „redactare a textului scris de diverse tipuri”, Ministerul Educației are următorul plan, expus în programa școlară:

„Conținuturile se studiază gradual, de la simplu la complex (...). Se pornește de la însușirea unor deprinderi de scriere pe baza unui subiect și a unui format, urmărind o anumită intenționalitate, continuându-se cu argumentarea, utilizarea tehnologiei informației, până la dezvoltarea preocupăriipentru scrierea corectă, adecvată situației de comunicare și scopului, originalitatea și etica redactării, a interesului pentru obținerea feedbackului, respectiv, monitorizarea și îmbunătățirea propriului comportament și a propriei atitudini privitoare la scris.

Alături de exercițiile individuale, se pot valoriza experiențele de interacțiune/scriere în grup, care pun bazele comunicării eficiente și ale socializării. Se poate utiliza o gamă variată de coduri, pe lângă cel lingvistic (muzical – ritm, melodie, iconic – desen, pictură, colaj etc), dar și o gamă variată de instrumente de redactare: tradiționale (pix, stilou, creion), moderne (computer – competența TIC, telefon – redactare SMS, tabletă – redactare de e-mailuri, mesaje chat, redactare de texte pentru rețele de socializare)”.

Aceste proiecte de programe școlare avizate de comisiile naționale de specialitate sunt puse în dezbaterea specialiștilor și a practicienilor din domeniu. Consultarea se va derula în perioada 27 ianuarie-13 februarie 2017 și se face prin completarea unui chestionar online pe site-ul cu nume epic: surveymonkey.com.