19 iunie 2016

Mâncărimi şi scărpinători


Foaie verde, băţ
De n-ai treabă, fă-ţ' !
Estica News:

De când destinderea cu pistoalele pe masă a dat în război rece, perspectivele unui război cald devin tot mai fierbinţi. Marile puteri se încearcă, se zgândără reciproc. În limbajul popular, fără eufemisme şi concepte înalt elaborate, se spune simplu că le mănâncă undeva şi trebuie să se scarpine.

Ȋn cazul de faţă, mâncărimea (pruritul în limbaj medical) vine de la setea de putere sau iubirea de stăpânire. O sete-iubire de a fi pe grumazul celuilalt/celorlalţi, o patimă aducătoare de mari necazuri. Această sete-iubire este cu atât mai mare şi mai presantă cu cât în spatele ei se află mai multe arme. Urmaşii lui Tubal-Cain, astăzi organizaţi în moderne complexe militar-industriale, produc cât nu poate consuma lumea, chiar dacă fiecare om ar fi dotat cu o puşcă. Numai companiile farmaceutice se mai pot lăuda cu o asemenea performanţă… Ce se produce trebuie consumat. Administrarea (diabolic) inteligentă a grijii pentru securitate şi a grijii pentru sănătate asigură succesul vânzărilor.

Mâncărimea se potoleşte (cu o oarecare senzaţie de plăcere) prin scărpinat cu mâna sau cu un instrument adecvat. La curtea regilor Franţei, mâncărimea generată de nespălare nobiliară şi de anumite vietăţi hematofage era înlăturată temporar cu grattoir-ul (de la gratter = a răzui, a scărpina), un instrument cu gheruţe confecţionat din fildeş sau chiar din aur. Scărpinatul cu mâna era considerat dizgraţios. Scărpinatul, o activitate paşnică şi… graţioasă!

În secolul XXI, la nivel global, marile puteri se scarpină cu instrumente pe măsură, marca “Ucraina”, “Siria”, “Deveselu” … şi, în perspectivă, “Vietnam”. Cu ocazia vizitei istorice în această ţară, preşedintele Obama le-a dăruit vietnamezilor ridicarea embargoului asupra livrărilor de armament. Era şi timpul, Vietnamul fiind membră ASEAN din 1995 (Association of Southeast Asian Nations), scopul organizaţiei fiind accelerarea creşterii economice, a progresului social şi evoluţia socioculturală a membrilor (Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore, Tailanda, Brunei, Cambogia, Laos, Myanmar, Vietnam). Asemenea obiective paşnice trebuie apărate. De cine? De vecinul din nord, de China.

Doamnele şi domnii de la curtea franceză se puteau lăuda fiecare cu grattoir-ul său. Încălcând anumite norme sanitare, de prevenire a răspândirii unor maladii (militariste) contagioase, astăzi Rusia şi SUA folosesc aceleaşi scărpinători (“Ucraina”, “Siria”, “Deveselu”), scărpinându-se reciproc. SUA şi China se pot scărpina deja cu grattoir-ul “Vietnam”, cel mai eficace şi mai promiţător, având în vedere antecedentele.

Scărpinători să fie că mâncărimile proliferează. O scărpinare globală pare mai mult de domeniul certitudinii decât de cel al probabilităţii.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Sorin Roşca-Stănescu, 2010: "Din păcate, niciuna dintre administraţiile de la Bucureşti nu a dezvoltat şi nu şi-a consolidat relaţiile cu China. Chiar şi în cadrul Parteneriatului Euro-Atlantic, de multe ori noi i-am dezamăgit pe europeni, în favoarea Statelor Unite. Începând din 2011, şansa Bucureştiului este de a merge loial, împreună cu partenerii europeni, cât mai aproape de China."

Sorin Roșca-Stănescu, 2012: "Ca atare, printr-o viitoare uniune noi trebuie să câștigăm ceea ce am pierdut. Ceea ce am dat sau ceea ce ni s-a luat. Noi trebuie să primim asigurări că vom intra în randul statelor europene cu o economie și cu un nivel de trai performante. A doua realitate derivă din analiza intențiilor polilor de putere UE. Și, în primul rand, a intențiilor Germaniei. Dacă Germania vrea consolidare și integrare prin austeritate, atunci ea se va prăbuși în sine și va prăbuși UE. Dacă, dimpotrivă, Berlinul vrea dezvoltare și investiții, atunci da, avem ce căuta în federație."

Postări populare (nu P.P.E. !):