20 iunie 2016

Eu aş merge pe logică


N-aş vrea să insist prea mult în privinţa impostorului Marian Munteanu, dar fiindcă percep că i se pregăteşte o relansare *, punctez în chestiunea trezirii lui din adormire. Au fost emise opinii pro şi contra autenticităţii unor documente care ar indica o colaborare a lui cu Securitatea. Pot fi contestate documentele, nu însă şi colaborarea lui cu Noua Securitate (Măgureanu) şi cu secţia RO a eurofederaliştilor PPE (adică, PnL).

Pe lângă că ESTE EXCLUS ca un partid europeist precum PnL să propună şi să sprijine candidatura unui naţionalist autentic ("ce, sunteţi nebuni la cap ?!"), nici "selecţionerul" lui MM (Teodor Atanasiu) nu indică vreo afiliere naţionalistă.

Teodor Atanasiu:

- susţine legislaţia "Big Brother" (spionarea de către "stat" a comunicaţiilor cetăţenilor)

- s-a opus depunerii sicriului lui Corneliu Vadim Tudor (fost senator) la Senat: "E o solicitare care nu cred că este în acord cu poziţia geografică a României, undeva în Europa"

- susţine vânzarea pământului către străini, este unul dintre iniţiatorii unei legi pentru gratuitatea întabulării terenurilor agricole, spre a se grăbi vânzarea lor

- susţine regionalizarea

- a fost scos de sub urmărirea penală în dosarul "Referendumul" (probabil, contra servicii)

- sunt zvonuri c-ar fi mason (n-am găsit ceva concret, deocamdată); dar colaborează de minune cu alţii, masoni

- l-aţi văzut cum arată ? cum dracu' să ai încredere într-unul ca ăsta, "omul-broască" ?!

Cine se aseamănă, se adună. 
What walks like a duck and quacks like a duck, it's a duck.


*  Cică de-aia nu s-a mai comemorat anul ăsta "13-15 iunie", ca să nu vină vorba despre Marian Munteanu. Ba dimpotrivă, tocmai astfel a devenit el un subiect al zilei ! În urma controversei iscate ("aha, ca să n-apară MM cu declaraţii la tembelizor").

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: