26 iunie 2014

Pentru europeiști, socialismul e preferabil "populismului"


Cristian Preda, pe blog (Ce nu e bun pentru bulgari e încercat în România):
Din 2012 încoace, socialiștii bulgari au guvernat împreună cu partidul minorității turce și cu sprijinul Ataka, populiști greu de situat la stânga sau la dreapta. Rudele europene n-au avut nimic de spus în privința colaborării cu un partid ca Ataka.
Acum câteva săptămâni, mai precis după europene, formula a fost abandonată, iar la toamnă se vor face alegeri anticipate.
Ce nu merge în Bulgaria e poate bun pentru europenii de la nord de Dunăre?
Așa își vor fi spus amicii domnului Ponta, care l-au încurajat să completeze acordul guvernamental cu partidul minorității maghiare cu un acord parlamentar încheiat cu PPDD, tot un partid populist pe care e greu să-l așezi într-o parte sau alta a spectrului politic.
Ataka sau PPDD sunt considerate nefrecventabile în plan european.
La Sofia și la București sunt tolerate.
Cauțiunea socialistă pentru alianțele partidelor de stânga din România și Bulgaria cu populiștii e semnul unui dispreț față de cele două țări intrate în UE în 2007.
De parcă nu tocmai (euro)socialismul ar fi o formă de dispreț !

Ar fi BINE dacă PP-DD ar fi un fel de Ataka (care este anti-UE) și ar avea sprijinul popular pe care-l are Ataka. Dar PP-DD n-a fost decât o operațiune de dezinformare care a căutat să ducă-n derizoriu ideea de partid antisistem, iar acum se topește în PSD, și-i dispare susținerea populară.

2 comentarii :

Anonim spunea...

Preda marsi la cusca fiindca bati cimpii si esti tot mai penibil !!!

Riddick spunea...

:) :) :)


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: