"Apusul epocii baronilor în România"

 

Schimbarea bazei de putere a partidelor, ruperea sa de nucleele locale. Oligarhizarea de obedienţă externă, ambalată ca "luptă anticorupţie".

Simultan, se duce o propagandă subliminală contra noţiunii de judeţ:

"Scoaterea județului din conștiința colectivă și înlocuirea lui cu regiunea, nu numai că va readuce România mai aproape de un proiect de care conștiința colectivă este străină - "România, stat federal" (federația presupune regiuni cu diferențe culturale si chiar etnice majore), dar va anihila unul dintre puținele repere administrative din conștiința statului la nivelul publicului."

pesurse.ro :

După 2000 în folclorul politic românesc a apărut un nou termen care a prins repede la publicul din țara noastră și anume acela de „baron”. Baronul era cunoscut în perioada 2000-2004 drept liderul social-democrat dintr-un județ, care tăia și spânzura după bunul său plac.

Epoca Năstase din istoria politică a României a născut unele personaje precum Gheorghe Mischie, Șerban Mihăilescu, Ion Vasile, Marian Oprișan, Gheorghe Nichita sau Dumitru Buzatu, care de-a lungul timpului au acumulat la nivel local putere deplină, de care nimeni nu se putea atinge. Baroniada a început în România și cu girul guvernanților din acea perioadă, care nu au intervenit la nivel local pentru a pune capăt exceselor de putere ale reprezentanților.
 
Acest fenomen a continuat și după ce PSD a pierdut alegerile din 2004. Foștii baroni locali PSD au fost înlocuiți de unii noi, ai Alianței DA (PNL – PD). Deși unii au rămas în continuare în funcții, baronii social-democrați erau depășiți numeric de cei de la PD și PNL. În acest nou val de baroni locali au apărut nume precum Florin Popescu, Gheorghe Ștefan, Gheorghe Flutur, Victor Mocanu sau Liviu Dragnea.

Însă, odată cu venirea la putere a defunctei Alianțe DA, procurorii au început să scoată la suprafață adevărul din spatele celor care au condus fără opreliști județele patriei. Ușor, dar sigur, aproape fiecare baron pesedist a început să dea cu subsemnatul la DNA. De la Mischie, până la Constantin Nicolescu, baronii PSD au făcut potecă la DNA. Alături de ei a fost pus sub acuzare și fostul premier Năstase, cel care a ajuns în cele din urmă după gratii.

Alegerile din 2009 au fost un moment de răscruce în istoria baronilor din România. De la acel fatidic 2009, procurorii și instituțiile statului au dat iama în baronii locali. Dacă până în acel moment instanțele de judecată s-au ocupat cu predilecție de liderii politici de la centru, după decembrie 2009 aceștia și-au extins cercetările în teritoriu.

Așa au apărut dosare peste dosare, audieri la DNA, contracte încheiate în mod suspect, rețele de interese la nivel județean. Astăzi, liderii locali nu mai sunt de capul lor în județe, iar legăturile pe care le au între ei, înțelegerile pe care le-au făcut, nu îi mai ajută cu nimic. Problema este că nici de la centru nu se implică nimeni. Sub spectrul raportului MCV, nimeni nu își poate permite să atace sau să intervină pentru a opri o anchetă.

Dacă până de curând auzeam despre tot felul de intervenții ale unuia sau altuia la persoane cu funcții înalte, acum lucrurile nu mai stau așa. Acțiunile procurorilor și destructurarea rețelelor politice și de afaceri de la nivel local au scăzut considerabil puterea și influența baronilor la centru.

Faptul că baronii locali încep să nu mai aibă un cuvânt de spus la centru s-a văzut cel mai bine în ultimele luni. Atât Victor Ponta, cât și liderii opoziției de la centru au luat decizii mai degrabă unilaterale sau în forurile centrale, decât prin consultarea baronilor. Cel mai bun exemplu este cel al premierului Victor Ponta care i-a sfidat pur și simplu pe baronii PSD la alcătuirea Guvernului. Numirile făcute de Ponta au fost ale sale și nu are liderilor locali. Acest lucru a stârnit nemulțumirea celor din teritoriu, însă pe Ponta nu prea l-a interesat foarte mult acest lucru.

De asemenea, Ponta i-a mai sfidat o dată pe baronii locali. Lideri PSD din teritoriu s-au întâlnit în Poiana Braşov cu preşedintele executiv al partidului, Liviu Dragnea, în vederea pregătirii campaniei electorale, pe fondul tensiunilor create în partid de anchetele procurorilor care îi vizează pe unii dintre ei. Contrar așteptărilor, Ponta a lipsit de la întâlnire, fiind prezent doar Dragnea. Întâlnirea din Poiana Brașov ar fi fost momentul oportun pentru grupul baronilor PSD să îl tragă de urechi pe Ponta, însă au fost ignorați de președintele PSD.

În acest moment observăm în PSD un lucru ciudat, la care nu se aștepta nimeni în perioada lui Mircea Geoană, spre exemplu. Ponta nu ascultă de baroni, le ia din putere la nivel central. Pe de altă parte, premierul practică un joc destul de cinic la adresa baronilor locali. Victor Ponta este conștient de faptul că toate acțiunile DNA vin și în ajutorul său pentru a avea puterea totală în partid. Însă, pentru electoratul PSD și membrii din teritoriu Victor Ponta folosește în spațiul public un mesaj prin care încearcă să pară că nu se dezice de baroni.

Același lucru îl întâlnim și la PNL. Ieșirea de la guvernare a liberalilor nu a avut loc în urma unei consultări cu baronii galbeni din teritoriu. Crin Antonescu împreună cu un grup de aliați care conduc partidul au decis viitorul partidului, iar baronii liberali au rămas cu ochii în soare. De aici și nemulțumirile apărute în interiorul partidului.

Cazul PMP este probabil cel mai bun exemplu de partid în care baronii nu au niciun cuvânt de spus. Întreaga putere se află în mâinile lui Traian Băsescu și a apropiaților săi, iar principalul rezervor de putere este Elena Udrea. Fostul baron de Dâmbovița, Florin Popescu, sau Gheorghe Ștefan, zis și Pinalti, au venit în Mișcarea Populară, însă vocea lor se face cu greu auzită.

Anchetele din ultima perioadă în care au fost implicați Adrian Duicu, Nicușor Constantinescu, Radu Mazăre sau Constantin Nicolescu, arată că România trece într-o nouă etapă a tranziției sale la un sistem democratic. Vedem cu ochii liberi cum epoca baronilor locali începe să apună.