05 martie 2014

Václav Klaus despre Ucraina: o lovitură de stat, iar situaţia va fi exploatată pentru crearea rapidă a unui centru de putere suprastatal la nivel european



Klaus nu se-ncurcă în vorbe, cum văd c-o face până şi Viktor Orbán (în acest comunicat comun despre Ucraina al Grupului de la Visegrád), ci o spune clar: nu se poate ignora succesiunea cauză-efect (destabilizare -> lovitură de stat -> intervenţie armată a Rusiei -> dezmembrare teritorială).

Traducerea unui punct de vedere al Institutului Václav Klaus (IVK) despre situația din Ucraina:


Comentariul politic IVK, nr. 20 - Să nu trivializăm situația din Ucraina prin interpretări unilaterale

1. În comentariul nostru din 21 februarie (Comentariul politic nr.19), am avertizat împotriva ideii că "ne-am putea permite un conflict care să determine orientarea Ucrainei, și să conducem lupta pentru direcția către vest sau către est, ignorând realitatea. Ar duce această ţară către un conflict de nerezolvat, care se poate termina doar printr-o tragedie... A-i da Ucrainei o direcţie, înspre est sau înspre vest, înseamnă a o rupe. Din nefericire, tocmai aşa ceva pare să se întâmple acum." N-am avut idee că instinctele şi temerile noastre se vor confirma atât de repede, în doar zece zile.

 
2. Destabilizarea politică brutală din Ucraina, care a avut loc în ultimele luni, culminând cu o lovitură de stat politică, a stârnit, așa cum ne-am temut, dezintegrarea sa teritorială. Succesiunea cauză-efect este evidentă - începând cu evenimentele din Maidan, din Kiev, până la intervenţia armatei ruse în Crimeea. Evenimentele individuale nu se pot smulge din context.

3. Victimele tuturor acestor lucruri sunt, desigur, Ucraina, și oamenii care trăiesc acolo. Se părea că o astfel de tragedie, cu care Ucraina s-a mai întâlnit în secolul 20, nu poate fi repetată, dar poate că am greșit în estimarea noastră. Oamenii normali din Ucraina, din Europa și din întreaga lume nu au deloc nevoie de cele ce se întâmplă astăzi în Ucraina. S-ar părea că nu are nimeni nevoie de aşa ceva, dar ne înşelăm.

Victimele celor ce se întâmplă astăzi în Ucraina suntem noi, și odată cu noi toți democrații europeni. Creșterea tensiunilor în Europa și în lume, revenirea retoricii Războiului Rece, mişcările armatelor, nu vor rămâne fără consecințe. Atmosfera de confruntare, amenințare și teamă va fi exploatată rapid înspre o accelerare semnificativă a unificării europene și crearea rapidă a unui centru de putere suprastatal la nivel european. Este împotriva intereselor noastre naționale, și, prin urmare, noi suntem victime ale situației prezente din Ucraina și ale elementelor care au determinat-o.

Václav Klaus, Jiri Weigl, 3 martie 2014.

Publicat în Mladá fronta Dnes din 4 martie 2014.



*     *     *
De văzut şi 

Un comentariu :

Riddick spunea...

Versiunea în limba engleză:

The Václav Klaus Institute Public Statement on the Situation in the Ukraine no. 2: Let’s Not Trivialize the Situation by One-Sided Interpretations

1. In our public statement from February 21, we noted that “allowing a clash about the future of Ukraine and leading a fight about its orientation towards West or East ignores reality. It leads the country into an insolvable conflict that cannot have but a tragic ending… Giving Ukraine a choice between East or West means breaking it. This is, unfortunately, what seems to be happening.” We had no idea that our instincts and worries would come true so quickly, in just ten days.

2. The brutal political destabilization of Ukraine, which we could observe in the last months and which culminated in a political upheaval, caused – as we suspected – its territorial disintegration. The sequence of causes and consequences is evident – from the events in the Kiev Maidan to the Russian troops in Crimea. Individual events cannot be taken out of context.

3. The victim of this all is, of course, Ukraine and the people who live there. We thought that such tragedies which happened in Ukraine in 20th century cannot occur anymore, but maybe we were wrong. The normal people of Ukraine, of Europe and indeed the whole world do not need anything of that which is happening in Ukraine today. It seems that no one needs it, yet that’s not true.

Another victim of today’s events in Ukraine is us, and together with us all European democrats. The rising tension in Europe and in the world, the return of the Cold War rhetoric, the movements of armies, will not stay without consequences. The atmosphere of confrontation, danger and fear will be quickly misused to further accelerate European unification and create a centralized European superstate. That is against our national interests and that is why we also are and in future will be a victim of today’s situation in Ukraine and of that, which caused it.

Václav Klaus, Jiří Weigl, March 4, 2014.

http://www.klaus.cz/clanky/3534


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Lucian Boia, 2002: "Problema noastră este că avem o mitologie istorică defazată în raport cu mitologia europeană. Se construiește o întreagă mitologie istorică europeană. Ieșim încetul cu încetul din faza națiunilor. Intrăm în faza construcției europene. Se poate vorbi, de pe acum, cum construcțiile istorice și discursurile istorice se adaptează la ceea ce se dorește să fie Europa. Asistăm la un dublu joc. Pe de o parte, sigur e integrarea europeană, față de care ne arătăm și suntem într-un fel atașați. Pe de altă parte, însă, auzim un discurs naționalist de toată frumusețea în materie de istorie, care nu se lipește de proiectul nostru de integrare europeană. Ăsta este dublul discurs. Astfel, un istoric foarte oficial cum este profesorul Scurtu scria, în ziarul Adevărul, că istoria românilor trebuie să revină la ceea ce este ea cu adevărat, să aibă patru piloni: vechimea, unitatea, continuitatea și independența. Poate că acestea sunt, nu spun că nu, dar sunt exact cei invocați în anii lui Ceaușescu. Ceea ce am constatat totuși în aceasta înșiruire este că lipsește orice referire la Europa. Toate sunt mituri naționale. Independența este iarăși un mit al sec. al XIX-lea. În Evul Mediu nu exista conceptul de independență, iar astăzi, mă întreb, de ce trebuie insistat chiar atât de tare pe independență când independența este ceva ce, încetul cu încetul, se pierde și nu numai în cazul românilor. Și Germania și Franta își pierd independența, nu mai au nici măcar monedă națională. Dacă facem construcția europeană, nu cred că mitologia independenței este prima care trebuie pusă înainte. Construcția europeană e inevitabilă, sigur, păstrându-ne ceea ce avem de păstrat, trăsăturile noastre naționale și atâtea alte lucruri. În contextul european nu se mai poate vorbi de o independență în sensul național, în sensul forte al termenului care corespunde epocii națiunilor, epocii statelor naționale".

Postări populare (nu P.P.E. !):