01 martie 2014

There will be blood...

- Şopârcai cu cine şopârcai, dar cu Ivan nu şopârcai.
                                               Ion Creangă - "Ivan Turbincă"
Propaganda ambelor părţi este de comun acord pe acest punct: Ucraina trebuie musai să se integreze într-una dintre Uniuni, cea europeană sau cea eurasiatică. Nu se schiţează măcar ideea de referendum - Ianukovici anunţă ceva (vag) în ceasul al treisprezecelea, iar Europuciul ia ca pe o axiomă calea integrării în UE ("normal", tot fără referendum).

M-am şi mirat că Ianukovici n-a pus în funcţiune tunurile cu apă la Kiev când erau minus 10-15 grade şi-am zis - atunci - că e "implicat" în mascaradă. Dar se vede treaba că a fost vorba de o strategie, de a lăsa să se desfăşoare scenariul tip "Primăvara Arabă", şi de a identifica exact întinderea părţii putregăite din aparatul de stat care trebuie mătrăşită. 

Plutocraţia UEistă îşi va lăsa cu curu'-n baltă marionetele de la Kiev.

3 comentarii :

Riddick spunea...

Niciun partid sau politician român nu recunoaşte* realitatea: că la Kiev a avut loc o lovitură de stat**. Recită toţi partitura globalistă.

* N-are a face dacă ne place sau nu de Rusia sau de Ianukovici: aici nu e vorba de o încăierare între bande de cartier
** Europuciul a "destituit" curtea constituţională: dacă nici asta nu e lovitură de stat, atunci ce-o fi ?!

Riddick spunea...

Ion Cristoiu:

Patru motive pentru care Occidentul va reacționa la intervenția din Crimeea doar cu gura.

1. Crimeea constituie pentru Rusia o zonă de interes strategic vital. În astfel de cazuri, o Putere precum Rusia nu dă înapoi fără a-și pune în pericol poziția în zonă. Pentru Occident Crimeea nu e o chestiune fără de care nu se poate trăi. A reacționa militar la intervenția Rusiei înseamnă un al treilea Război Mondial. Merită să distrugem civilizația umană de dragul unei peninsule?
2. Noii lideri ai Ucrainei nu sunt rezultatul unui scrutin popular. De altfel, de aceea nu-i recunoaște Rusia. Autoritatea lor față de structurile de forță interne rămase de pe vremea lui Ianukovici e minimă.
3. Occidentul s-a amestecat fățiș în treburile interne ale Ucrainei prin prezența tembelă a unor lideri ai UE la manifestațiile de pe Euromaidan. Firește, Rusia se amestecă militar, că așa știe ea de pe vremea lui Ivan cel Groaznic. Civil sau militar, tot amestec e.
4. Liderii Uniunii Europene au girat un Acord în urma căruia Ianukovici a renunțat la intervenția în forță împotriva Euromaidanului. Acordul fusese semnat de Ianukovici după ce liderii UE garantaseră îndeplinirea lui. A doua zi dimineață, Opoziția ucraineană s-a șters la fund cu Hîrtia parfumată de mîna mai marilor UE. În loc să le atragă atenția că e un Acord menit a pacifica Ucraina și că, prin urmare, trebuie respectat, pentru că ei, mai marii UE și-au pus obrazul, liderii UE au salutat gestul Opoziției. Aceeași iresponsabili siniștri din Opoziția ucraineană n-au găsit ceva mai bun de votat decît o lege care interzice minorităților să-și vorbească limba lor pe teritoriul pe care se află în proporție de peste 10 la sută. Legea n-are legătură cu Europa. E mai degrabă una pentru Coreea de Nord. Ar fi fost normal ca drăguții de la UE să le dea peste dește capetelor pătrate din fruntea Ucrainei. N-au făcut-o. Dublul standard occidental! Măsura lovește mortal și pe românii din Ucraina. Firește, spre deosebire de Rusia, România nu poate interveni militar pentru apărarea limbii române. Mai energic putea să protesteze însă, chemînd, de exemplu, pe ambasadorul ucrainean la MAE. N-a făcut-o. Și asta pentru că la cele mai înalte nivele slugărnicia față de Occident e desăvîrșită. Ce drept moral mai au liderii UE să protesteze împotriva intervenției rusești cînd ea e justificată tocmai prin încălcare acordului de către Opoziția pro-occidentală?

http://www.cristoiublog.ro/gindul-de-la-ora-22-5/

Riddick spunea...

Demiterea lui Ianukovici trebuia validată de curtea constituţională "desfiinţată" de Europuci, iar legile "pregătitoare" ale demiterii (şi celelalte) nu au fost nici promulgate de preşedinte, nici examinate de vreo "curte constituţională whatsoever".

Mai cinstit ar fi să recunoască: s-au aruncat la cacealma şi au pierdut partida.


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Andrei Cornea, 2011: "Dacă statele rămân suverane, ele vor continua să facă ceea ce cred şi ceea ce consideră că le este de folos, în pofida intereselor comune. Rezultă că trebuie mers înainte – mai repede sau mai încet – spre un sistem federal sau măcar confederal, cu un guvern central dotat cu puteri mari în domeniul economiei, apărării şi externelor, cu un parlament bicameral după modelul american şi cu guverne ale statelor responsabile numai pentru afacerile interne, justiţie, educaţie, cultură, eventual sănătate şi muncă. Căci atunci când vorbim despre pierderea suveranităţii naţionale, despre cine anume vorbim în fapt ca fiind „perdanţii“? Despre plătitorii obişnuiţi de impozite, cu rate la bănci, cu salarii ameninţate ba de tăieri, ba de inflaţie? Despre pensionarii cu pensiile în pericol? Despre beneficiarii sistemelor de asigurări ce acumulează datorii peste datorii? Despre şomeri? Nu, ci vorbim despre elitele politice europene din cele 27 de state. Ele sunt acelea care şi-ar pierde suveranitatea – mai ales aceea de a cheltui nestăvilit şi de a face promisiuni imposibil de ţinut. Vor trebui să se consoleze mulţi parlamentari naţionali cu un rol mai modest (dar deloc neglijabil). Dintre miniştrii şi funcţionarii guvernamentali, unii, precum cei de la externe sau de la armată, vor trebui să dispară pur şi simplu."

 

Postări populare: