01 martie 2014

Diluarea identitară prin multiplicarea simbolurilor



După Ponta, n-ar fi nimic dacă pe lângă drapelul naţional şi cel al UE, pe clădirile publice ar mai fi arborate şi "steagurile autorităţilor locale" (în prezent, judeţele au doar steme):
PNL susţine că PSD a trasat sarcina fiecărei filiale social-democrate din întreaga ţară să racoleze cel puţin un parlamentar liberal. Potrivit sursei citate, informaţiile sunt confirmate de reprezentanţi PNL care au fost contactaţi în acest sens de către liderii PSD.

„Am luat şi eu la cunoştinţă de această poveste. Nu am discutat cu nimeni această idee de a transfera parlamentari PNL la PSD sau în altă parte. Cred că nimeni nu ia în serios aşa ceva. Oricum, nu cred că liberalii vor vota împotriva proiectelor pe care le-am creat împreună. Nu cred că vor vota contra descentralizării, revizuirii Constituţiei, a proiectelor pe care le-am realizat împreună. Şi sper să fim, cât de curând, înapoi împreună la guvernare. Nu voi obosi să fac un apel pentru refacerea Uniunii Social-Liberale”, a declarat Victor Ponta.

De asemenea, el a comentat şi anumite acuzaţii, potrivit cărora Guvernul s-ar opune intenţiei autorităţilor locale de a-şi posta propriile steaguri pe clădirile aferente.

„Din punctul meu de vedere, atâta timp cât pe toate clădirele aparţinând autorităţilor locale apar steagurile României şi cele ale UE, atunci pot apărea şi steagurile autorităţilor locale, fie că e vorba de Gorj sau Olt. În Roma puteţi vedea însemnele autorităţilor locale din acest oraş, la fel vedeţi dacă mergeţi în Lazio. Nu se pune problema de a prigoni vreo autoritate”, a afirmat premierul Victor Ponta.

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Lucian Boia, 2002: "Problema noastră este că avem o mitologie istorică defazată în raport cu mitologia europeană. Se construiește o întreagă mitologie istorică europeană. Ieșim încetul cu încetul din faza națiunilor. Intrăm în faza construcției europene. Se poate vorbi, de pe acum, cum construcțiile istorice și discursurile istorice se adaptează la ceea ce se dorește să fie Europa. Asistăm la un dublu joc. Pe de o parte, sigur e integrarea europeană, față de care ne arătăm și suntem într-un fel atașați. Pe de altă parte, însă, auzim un discurs naționalist de toată frumusețea în materie de istorie, care nu se lipește de proiectul nostru de integrare europeană. Ăsta este dublul discurs. Astfel, un istoric foarte oficial cum este profesorul Scurtu scria, în ziarul Adevărul, că istoria românilor trebuie să revină la ceea ce este ea cu adevărat, să aibă patru piloni: vechimea, unitatea, continuitatea și independența. Poate că acestea sunt, nu spun că nu, dar sunt exact cei invocați în anii lui Ceaușescu. Ceea ce am constatat totuși în aceasta înșiruire este că lipsește orice referire la Europa. Toate sunt mituri naționale. Independența este iarăși un mit al sec. al XIX-lea. În Evul Mediu nu exista conceptul de independență, iar astăzi, mă întreb, de ce trebuie insistat chiar atât de tare pe independență când independența este ceva ce, încetul cu încetul, se pierde și nu numai în cazul românilor. Și Germania și Franta își pierd independența, nu mai au nici măcar monedă națională. Dacă facem construcția europeană, nu cred că mitologia independenței este prima care trebuie pusă înainte. Construcția europeană e inevitabilă, sigur, păstrându-ne ceea ce avem de păstrat, trăsăturile noastre naționale și atâtea alte lucruri. În contextul european nu se mai poate vorbi de o independență în sensul național, în sensul forte al termenului care corespunde epocii națiunilor, epocii statelor naționale".

Postări populare (nu P.P.E. !):