17 februarie 2014

Amendamentele constituţionale, după pronunţarea CCR


Gândul :

[...] Curtea Constituţională a finalizat duminică analiza proiectului de lege fundamentală, decizia urmând a fi transmisă parlamentului care trebuie să ţină cont de observaţii. Ulterior, după votul din Parlament, proiectul se va întoarce la CCR care se va pronunţa, avizul său fiind obligatoriu. 

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a precizat că magistraţii au făcut o serie de recomandări de care parlamentarii să ţină seamă. În caz contrar, ”se riscă să apară o Constituţie defectă”. ”Sper că vorbim între oameni civilizaţi, cu mintea la purtător”, a mai spus Zegrean.

LISTA PREVEDERILOR DIN PROIECTUL NOII CONSTITUŢII CONSIDERATE NECONSTITUŢIONALE

1. Art.3 .- Prin lege organică se pot recunoaşte zone tradiţionale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor.

2.  ART. 6 (1¹) Reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale pot înfiinţa, potrivit statutului minorităţilor naţionale adoptat prin lege, organe proprii de decizie şi executive, cu competenţe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor.

3. ART 12 (4¹) Minorităţile naţionale pot folosi în mod liber, în spaţiu public şi privat, propriile simboluri care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă.

4. ART.15 (1) Cetăţenii români se nasc şi trăiesc liberi, se bucură de drepturile şi libertăţile garantate şi stabilite prin Constituţie şi alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.

5. ART.21 (4) Jurisdicţiile administrative speciale sunt gratuite.

6. ART.21 (13¹) Este interzisă folosirea unei probe obţinute în mod ilegal, cu excepţia cazului când aceasta este în favoarea celui acuzat.

7. ART. 26 (2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora sau ordinea publică. - (pentru eliminarea sintagmei bunele moravuri)

8. Art.28.

(1) Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice, al altor comunicări efectuate prin mijloace  electronice, al datelor de trafic, al datelor de localizare şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil şi garantat

(3) Reţinerea, predarea sau perchiziţionarea trimiterilor poştale, interceptarea convorbirilor şi a comunicărilor, interceptarea în mediul ambiental, percheziţia informatică şi accesul la un sistem informatic şi la un suport de stocare a datelor informatice, obţinerea datelor informatice, inclusiv a datelor de trafic şi a datelor de localizare, identificarea abonatului, a proprietarului, a utilizatorului unui sistem de comunicaţii electronice sau a unui punct de acces la un sistem informatic ori alte asemenea tehnici se dispun de judecătorul instanţei competente să judece fondul cauzei şi numai în cursul procesului penal.

9. ART 32 (8) Autonomia universitară este garantată. Autonomia universitară implică capacitatea instituţiilor de învăţământ superior de a-şi gestiona direct şi nemijlocit patrimoniul, de a-şi alege ori, după caz, desemna, în mod independent, structurile şi funcţiile de conducere şi de a stabili, potrivit prevederilor legale şi standardelor de calitate, misiunea educaţională şi de cercetare.

10. ART 37 (2¹) Pot participa la alegerile pentru Senat, pentru Camera Deputaţilor  şi pentru funcţia de Preşedinte al României numai candidaţii care au avut domiciliul în România cu cel puţin 6 luni înainte de data alegerilor.

11. ART 44. (1) Dreptul de proprietate şi creanţele  împotriva statului sunt garantate. Creanţele împotriva statului au acelaşi regim juridic cu plata obligaţiilor fiscale, în condiţiile legii - pentru eliminarea actualei teze a doua > Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

12. ART 50 Persoanele cu dizabilităţi se bucură de toate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, în condiţii de egalitate de şanse. Statul asigură realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor şi de incluziune, prevenire şi tratament în vederea participării efective a persoanelor cu dizabilităţi în viaţa comunităţii, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor.

13. ART 52 (1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea prejudiciului printr-o despăgubire echitabilă.- pentru eliminarea repar[rii integrale a pagubei

14. ART 58. (1) Avocatul Poporului este instituţia autonomă care are drept scop promovarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în raporturile acestora cu autorităţile publice. - pentru înlocuirea sintagmei persoanelor fizice cu cetăţenilor

15. ART 58 (1) Avocatul Poporului este instituţia autonomă care are drept scop promovarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în raporturile acestora cu autorităţile publice. - pentru înlocuirea sintagmei persoanelor fizice cu cetăţenilor - pentru completarea în raporturile acestora cu autorităţile publice.

16. ART 64 (41) Orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată şi orice persoană fizică are obligaţia de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în faţa unei comisii parlamentare, în urma invitaţiei scrise primite din partea acesteia, cu excepţia magistraţilor. Activitatea comisiei parlamentare nu se poate substitui organelor judiciare.

17. ART 70 (2) Calitatea de senator sau de deputat încetează:
e) la data demisiei din partidul politic sau formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau la data înscrierii acestuia într-un alt partid politic sau într-o altă formaţiune politică;

18. ART 72 (2) Senatorii şi deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Senatorii şi deputaţii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. - pntru eliminarea competen'ei de urmărire, trimitere în judecată şi judecată a PICCJ, respectiv ICCJ.

19. ART 103 (1) Preşedintele României îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianţa politică participante la alegeri care au obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. În cazul în care există mai multe formaţiuni politice care au participat la alegeri şi care au obţinut acelaşi număr de mandate, Preşedintele României îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianţa politică participante la alegeri, care au obţinut cel mai mare număr de voturi, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

Art.103.

(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Senat şi de Camera Deputaţilor, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii  senatorilor şi deputaţilor.

(4) În cazul în care candidatul pentru funcţia de prim-ministru îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obţine votul de încredere, Preşedintele României îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianţa politică participante la alegeri care au obţinut al doilea cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

(5) În cazul în care cel de-al doilea candidat la funcţia de prim-ministru îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obţine votul de încredere, Preşedintele României îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de o coaliţie de formaţiuni politice parlamentare care însumează majoritatea absolută a mandatelor parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

(6) În cazul în care cel de-al treilea candidat la funcţia de prim-ministru îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obţine votul de încredere, Preşedintele României dizolvă Parlamentul.

20. ART 110 (1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data învestirii noului Guvern.

21. ART 119 (2) Consiliul Naţional de Securitate emite hotărâri care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice.

22. ART 133 (2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 21 membri, din care:
b) 4 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;”

23. ART 135 (2) Statul garantează şi promovează creşterea competitivităţii economiei româneşti prin: d) exploatarea resurselor de producţie în condiţii de maximă eficienţă economică şi cu acordarea accesului nediscriminatoriu tuturor celor interesaţi ;

24. ART 135 (2) Statul garantează şi promovează creşterea competitivităţii economiei româneşti prin: e) dezvoltarea economică în condiţiile ocrotirii mediului înconjurător şi menţinerii  echilibrului ecologic;

25. ART 146 Lit.l) al art.146 se abrogă. (eliminarea prevederii referitoare la CCR care îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii)

26. ART 148 (2) România asigură respectarea, în cadrul ordinii juridice naţionale, a dreptului Uniunii Europene, conform obligaţiilor asumate prin actul de aderare şi prin celelalte tratate semnate în cadrul Uniunii.

PREVEDERILE ÎN CAZUL CĂRORA CCR ÎN UNANIMITATE CERE ELIMINAREA

1. ART 2 (21) Demnitatea umană este sursa tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi este inviolabilă. Toate formele de autoritate publică trebuie să respecte şi să protejeze demnitatea umană.

2. ART.21. - (3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen optim şi previzibil.

3.  ART 23.- (4) În mod excepţional şi motivat, cercetarea şi judecarea în procesul penal se fac cu privarea de libertate a persoanei. Arestarea preventivă se dispune de judecătorul instanţei de judecată competentă să judece fondul cauzei, în condiţiile legii şi numai în cursul procesului penal, după punerea în mişcare a acţiunii penale.

4. ART 27 (3) Percheziţia se dispune de către judecătorul instanţei de judecată competentă să judece fondul cauzei şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege.

5. ART. 49.- (1) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor, cu respectarea principiului interesului superior al acestora.

6. ART 58 (11) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani. Adjuncţii Avocatului Poporului sunt specializaţi pe domenii de activitate. Mandatul Avocatului Poporului încetează înainte de termen în caz de demisie, incompatibilitate cu alte funcţii publice sau private, imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile mai mult de 90 de zile ori în caz de deces.

7. ART 62 (3) Numărul deputaţilor nu poate fi mai mare de 300. La acest număr se adaugă reprezentanţii cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.

8. ART 76 (1) Legile organice, legile prin care este restrâns exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi, în condiţiile art.53, precum şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.

9. ART 90 (3) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30 % din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

10. ART 95 (3), teza a 2-a, Prevederile art.90 alin.(3) se aplică în mod corespunzător.

11. ART 133 (41) Magistraţii aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocaţi din funcţie de adunările generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă, potrivit legii speciale de organizare şi funcţionare.

12. ART 151 alin 3, teza 2-a, Dispoziţiile art. 90 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

PREVEDERILE ÎN CAZUL CĂRORA CCR CU MAJORITATE CERE ELIMINAREA

1. ART 1 (11) România recunoaşte rolul istoric în constituirea şi modernizarea statului român al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte religioase recunoscute de lege, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale.

2. ART 6 (21) Deciziile autorităţilor publice centrale şi locale cu privire la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase se iau după consultarea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.

3. ART 119 (5) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului regional, judeţean sau local,  al  preşedintelui consiliului judeţean, al preşedintelui consiliului regional sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat poate fi suspendat numai de instanţa  competentă, potrivit legii.”

La finalul şedinţei de sâmbătă, preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a precizat că, până la articolul 102, au fost identificate şi prevederi ”în contradicţie cu articolul 152, alineatul 2 din Constituţie, care nu pot fi revizuite, pentru că încalcă sau afectează drepturile fundamentale”. Articolul 152 al Constituţiei, referitor la "limitele revizuirii", stabileşte, la alineatul 2, că "nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora".

Unul dintre articolele cu probleme este cel referitor la traseismul politic. Potrivit noilor prevederi mandatul unui senator sau deputat încetează în momentul demisiei din partidul sub sigla căruia a fost ales. Cu toate acestea, în proiect s-a menţinut prevederea potrivit căreia mandatul parlamentarilor nu poate fi imperativ, ceea ce înseamnă practic că prevederea privind traseismul este neconstituţional.

”Constituţia actuală prevede că mandatul imperativ este nul, nu au modificat acest articol, concluzia o trageţi dumneavoastră”, a susţinut Zegrean.

Alte prevederi care au probleme de neconstituţionalitate se referă la posibilitatea folosirii probelor ilegale dacă sunt în favoarea acuzatului, precum şi posibilitatea de a se recunoaşte prin lege organică ”zone tradiţionale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor”

În plus, articolul care prevede că preşedintele nu poate refuza numirile de miniştri din partea premierului va cuprinde recomandările judecătorilor Curţii Constituţionale, întrucât există o lege care stipulează foarte clar în ce condiţii o persoană nu poate fi numită ministru.

Cum a rezolvat USL marile probleme ale Constituţiei revizuite

Proiectul de revizuire a Constituţiei a fost adoptat în unanimitate la începutul lunii februarie, cea mai mare modificare adusă de parlamentari fiind reconfigurarea celor două camere ale Legislativului. Astfel, în noul proiect de revizuire a Constituţiei, Camera Deputaţilor este decizională în aproximativ 90% din cazuri, în timp ce Senatul preia atribuţiile de numire a tuturor şefilor instituţiilor care sunt sub control parlamentar, iar puterea de decizie se limitează la administraţia publică, la tratatele internaţionale şi la împrumuturi externe.
 

Principala modificare la Constituţie făcută în vara lui 2013, care a iscat valuri de nemulţumiri, a fost cea care priveşte atribuţiile preşedintelui. În cea de-a doua rundă de dezbateri pentru revizuirea Constituţiei, parlamentarii au păstrat modificările făcute, dându-i înapoi doar dreptului de a iniţia un referendum pe probleme naţionale, fără a mai fi nevoie de aprobarea Parlamentului.

În privinţa desemnării premierului şi numirii miniştrilor, situaţia a rămas la fel, preşedintele neavând decât rolul de a accepta propunerile făcute de partidul sau alianţa care a câştigat alegerile.

O altă modificare făcută de parlamentari în cea de-a doua rundă de dezbateri a fost şi introducerea unei excepţii în cazul folosirii probelor obţinute ilegal. În forma nouă a proiectului de revizuire, aceste probe pot fi folosite doar în cazul în care sunt în favoarea acuzatului.

"Este interzisă folosirea unei probe obţinute ilegal, cu excepţia cazului în care aceasta este folosită în favoarea celui acuzat", se arată în noua formă a alineatului 14, articolul 23 din proiectul de revizuire.

Contestat de magistraţi în prima etapă a procesului de revizuire, amendamentul care obligă orice persoană să se prezinte în faţa unei comisii parlamentare atunci când este chemată a fost rezolvat, parţial, de membrii comisiei speciale, fiind introdusă excepţia magistraţilor.

Totuşi, după ce au fost criticaţi pentru amendamentul adoptat care transforma Parlamentul în "forul suprem de dezbatere şi de decizie a naţiunii", parlamentarii au decis să renunţe de această dată la el, alegând să rămână la actuala formă a articolului din Constituţie.


Un comentariu :

Riddick spunea...

În articol se menţionează anomalia - nu regionalizarea a provocat nemulţumirea cea mai mare, sau amendarea Art. 137, care scoate BNR de sub aproape orice control al statului român, ci... altceva:

"Principala modificare la Constituţie făcută în vara lui 2013, care a iscat valuri de nemulţumiri, a fost cea care priveşte atribuţiile preşedintelui."


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

László Tőkés, 2012 (la congresul PPE de la Bucureşti): "Consider că toată problematica minoritară, a regiunilor dezavantajate, locuite de minoritari ar trebui să fie cuprinsă în politica de coeziune a Europei unite şi prin aceasta să se încerce depăşirea crizei generale a Europei unite. Între cauzele crizei se numără şi moştenirea comunistă, care ne frământă şi astăzi. Noi considerăm că problema regiunilor este o problemă genuină europeană şi, totodată, una specifică românească. România supercentralizată nu va reuşi să iasă din criză, dacă nu se va face descentralizarea şi regionalizarea ţării. Partidul Popular Maghiar din Transilvania propune un astfel de program de descentralizare, de regionalizare, care va conduce la un sistem de federalism în România."

Postări populare (nu P.P.E. !):