09 octombrie 2013

Ilie Şerbănescu: Firma străină, bibelou de porţelan ?!


Procurorii DIICOT au trimis în judecată pe Adriean Videanu şi Varujan Vosganian pentru complot şi subminarea economiei naţionale sub acuzaţia că, în perioada în care au fost miniştrii ai economiei, au aprobat şi susţinut vânzări de gaze mai ieftin (respectiv doar din producţie internă) către grupul Interagro şi au folosit Romgaz în interesul privat al Interagro producând un prejudiciu de aproape 130 milioane dolari. Nu este foarte clar dacă acuzaţia este legată în sine de vânzarea mai ieftin (decât câtre alţi consumatori) sau de faptul că o astfel de vânzare s-a făcut unui beneficiar care avea datorii către furnizor.

Desigur, în materie judiciară este doar de aşteptat verdictul instanţei. Dar se pot aduce în atenţie speţe similare dacă au trecut cumva neobservate. Prin hotărârea de guvern 870/2012, producătorii de gaze din România pot, prin excepţie, să folosească în unităţile proprii de producere a energiei electrice numai gaze interne. Acestea sunt de trei ori mai ieftine decât cele din import, ceilalţi producători de electricitate pe gaze plătind preţul coşului de gaze (amestecul de gaze interne cu cele din import), care iese evident mult mai mare. Excepţia viza ţintit OMV Petrom, care tocmai deschisese centrala pe gaze de la Brazi, căci Romgaz, celălalt producător, nu are centrale proprii.

Speţa este strict similară: 1) este vorba despre absolut aceleaşi gaze interne, care nu aparţin nici OMV Petrom, nici Romgaz, ci poporului român, acestuia şi nimănui altcuiva lăsându-i-le Dumnezeu; 2) dacă se porneşte de la premisa incriminării favorizării unora în detrimentul altora – incriminare în principiu corectă într-o economie de piaţă – atunci, în ambele cazuri, avem de-a face cu mari şi absolut aceleaşi discriminări şi, în consecinţă, distorsiuni în piaţă.

Deosebirile dintre cele două cazuri trag consistent în defavoarea cazului neinstrumentat (încă!) de către DIICOT. 1) Excepţia prevăzută practic doar pentru OMV Petrom nu beneficiază de nici un argument economic, în timp ce în cazul livrărilor de gaze către mari consumatori ar putea opera argumentul – ce poate ar trebui să se reflecte într-o lege – că preţul vânzării angros este mai mic decât preţul vânzării cu amănuntul (principiu firesc într-o economie de piaţă). 2) Discriminările concurenţiale şi deci prejudiciile economice create de excepţia pentru OMV Petrom nu se rezumă doar la piaţa consumatorilor de gaze, ci se extind şi asupra pieţei producătorilor de electricitate, avantajele nefireşti acordate OMV Petrom derentabilizând artificial celelalte centrale pe gaze (care trebuie să plătească preţurile superioare ale coşului de gaze) şi ajungând chiar să scoată tot artificial din joc centralele pe cărbune şi furnizorii lor din minerit (cum s-a şi întâmplat în cursul verii ce a trecut).

Ultima deosebire este că, în cazul din urmă (încă neinstrumentat), este implicată o firmă străină. Faptul n-ar putea face diferenţa decât dacă o firmă străină este considerată în România bibelou de porţelan!

http://jurnalul.ro/editorial/firma-straina-bibelou-de-portelan-652973.html

Niciun comentariu :


Citate din gândirea profundă a europeiştilor RO

Călin Popescu-Tăriceanu, 2008: "Vom da astăzi, în Parlamentul României, un vot istoric - votul pentru ratificarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene. Pentru România este mai mult decât un moment festiv. Ratificarea Tratatului de reformă marchează o etapă. Spun acest lucru din două motive. Pe de o parte, este o primă etapă pe care noi am parcurs-o în cadrul Uniunii Europene, după aderarea de la 1 ianuarie 2007. Am avut şansa să contribuim la negocierea şi la construirea acestui Tratat, beneficiind de aceleaşi drepturi şi având aceleaşi obligaţii ca oricare altă ţară europeană. Este cel dintâi tratat european semnat de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Simbolic, este primul document al Europei extinse, negociat şi semnat în format UE 27. Pentru toate aceste motive, odată cu ratificarea de către Parlament, putem spune că este cel dintâi tratat european pe care România îşi pune efectiv amprenta, conform intereselor sale, nemaifiind în postura de a prelua ceea ce au negociat şi au decis alţii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, în urmă cu trei ani, prin votul dumneavoastră, România a ratificat Tratatul constituţional ["Constituţia UE", caducă], odată cu ratificarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aşa cum ştiţi, Tratatul constituţional nu a putut intra în vigoare. Din fericire, aşa cum noi am susţinut în timpul negocierilor, inovaţiile din acest document au fost preluate în Tratatul de la Lisabona. Aceste inovaţii sunt un pas înainte faţă de tratatele europene în vigoare acum."

 

Postări populare: