Roşia Montană - cronologie

Afacerea celor care au intrat în asociere (cu statul român) la Roşia Montană are în principal o componentă bursieră, dar nemernicii de la guvern îi făceau UN CADOU:

• În 1997, pe vremea când fostul premier Călin Popescu Tăriceanu deținea funcția de ministru al Industriei și Comerțului, comunica Agenției pentru Resurse Minerale acordul pentru asociere între Gabriel Resources și Regia Autonomă a Cuprului Deva, sub numele de SC Roșia Montană Gold Corporation SA.
• În același an, Gabriel Resources s-a înscris la Bursă și s-a înființat societatea mixtă SC Eurogold Resources SA, formată de RAC Deva (Minvest Deva), cu 33,8%, Gabriel Resources Ltd Canada, cu 65%, și o serie de societăți acționari minoritari.
• Acordul prevedea o redevență de 2%, pentru statul român.
• Nu era prevăzut niciun proiect de mediu.
• Nu era specificată nicio investiție în patrimoniul cultural.
• RMGC nu își asuma nicio obligație socială.
• Nu era prevăzută nicio măsură privind recuperarea ecologică.
• În 1999, Guvernul condus de Radu Vasile, în care ministru al Industriei și Comerțului era Radu Berceanu, a aprobat Hotărârea numărul 458/1999, privind aprobarea licenței de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere, din perimetrul Roșia Montană, județul Alba. Hotărârea cuprindea doar două articole: primul aproba licența de concesiune și cel de-al doilea prevedea că aceasta intră în vigoarea la data publicării Hotărârii. Nici până în ziua de astăzi, nimeni nu știe ce cuprinde aceasta.
• Tot în 1999, structura acționariatului de la Roșia Montană Gold Corporation s-a modificat, după cum urmează: Gabriel Resources avea 80,69%, iar RAC Deva (Minvest) 19,31%.

În 1999 s-a comis "mica" trădare: statul român, de la o participaţie de 33,8%, ajunge la jumătate - 19,31%

ATENŢIE MARE: statul avea minoritatea de blocaj de peste 1/3, fără aprobarea căreia nu se putea face majorarea de capital ! Şi-au respectat mandatul de vot în consiliul de administraţie reprezentanţii statului ? În ce sens - au primit mandat de la guvern/minister să accepte noua jefuire a statului ?

ZIUAnews:

Proiectul Roşia Montană, creat doar pentru speculaţii la bursă 

Principalul acționar de la Roșia Montană Gold Corporation manipulează de ani de zile întreaga scenă politică și socială din România • ZIUAnews prezintă comparativ condițiile referitoare la exploatarea de la Roșia Montană impuse de guvernele Tăriceanu, Boc și Ponta • În prezent, Beny Steinmetz nu mai are niciun interes financiar în exploatarea de la Roșia Montană, pentru că ar trebui să plătească trei miliarde de dolari

ZIUAnews prezintă o radiografie a afacerii Roșia Montană, destinată, de la început, să rămână doar în stadiul de proiect și să aducă profituri de miliarde, doar din speculațiile de pe bursă. Beny Steinmetz a avut la dispoziție 15 ani să acționeze statul român în judecată la o Curte internațională de Arbitraj, pentru a obține obligarea statului să emită avizul de mediu la care s-a angajat prin primul Acord, pentru demararea proiectului. Nu a făcut-o niciodată și nici nu intenționează, pentru simplul motiv că, în realitate, nu dorește exploatarea, ci doar declanșarea și alimentarea unor declarații contradictorii în spațiul public, care să îi aducă profituri de miliarde pe bursă. 

Acordurile propuse de statul român în 1997 și în prezent, în comparație:

1997

• În 1997, pe vremea când fostul premier Călin Popescu Tăriceanu deținea funcția de ministru al Industriei și Comerțului, comunica Agenției pentru Resurse Minerale acordul pentru asociere între Gabriel Resources și Regia Autonomă a Cuprului Deva, sub numele de SC Roșia Montană Gold Corporation SA.
• În același an, Gabriel Resources s-a înscris la Bursă și s-a înființat societatea mixtă SC Eurogold Resources SA, formată de RAC Deva (Minvest Deva), cu 33,8%, Gabriel Resources Ltd Canada, cu 65%, și o serie de societăți acționari minoritari.
• Acordul prevedea o redevență de 2%, pentru statul român.
• Nu era prevăzut niciun proiect de mediu.
• Nu era specificată nicio investiție în patrimoniul cultural.
• RMGC nu își asuma nicio obligație socială.
• Nu era prevăzută nicio măsură privind recuperarea ecologică.
• În 1999, Guvernul condus de Radu Vasile, în care ministru al Industriei și Comerțului era Radu Berceanu, a aprobat Hotărârea numărul 458/1999, privind aprobarea licenței de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere, din perimetrul Roșia Montană, județul Alba. Hotărârea cuprindea doar două articole: primul aproba licența de concesiune și cel de-al doilea prevedea că aceasta intră în vigoarea la data publicării Hotărârii. Nici până în ziua de astăzi, nimeni nu știe ce cuprinde aceasta.
• Tot în 1999, structura acționariatului de la Roșia Montană Gold Corporation s-a modificat, după cum urmează: Gabriel Resources avea 80,69%, iar RAC Deva (Minvest) 19,31%.

2013

• În noul Acord propus de Guvernul Ponta, la 15 ani de nerespectare a celui din 1997, redevența pe care statul român trebuie să o primească în urma exploatărilor de la Roșia Montană a crescut la 6%: „Redevența minieră aplicabilă proiectului minier de la Roșia Montană va crește de la 4% (cotă aplicabilă în prezent oricăror alte proiecte miniere), la 6%, cu opțiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură".
• Cele mai dure obligații de mediu: „investitorul va asigura, de la momentul începerii exploatării comerciale a proiectului miner, eliminarea poluării istorice, provenite de la vechile activități miniere, care, în prezent, produc ape acide și contaminări cu metale grele în perimetrul minier al proiectului de la Roșia Montană, pe cheltuială proprie, fără a cere despăgubiri statului român, urmând ca obligațiile privind protecția mediului să fie executate în conformitate cu acordul de mediu, după emiterea acestuia (...) Costurile totale actuale de închidere și reabiliare a amplasamentului minier sunt estimate la 146 milioane USD, iar investitorul se obligă să actualizeze periodic valoarea garanției (...) Constituirea de către RMGC a garanției de răspundere de mediu, estimată în prezent la 25 de milioane USD, printr-un mecanism financiar agreat de autoritatea de mediu. Această garanție este destinată acoperirii scenariilor de risc realizate, analizate în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (...) Constituirea de către RMGC a tuturor garanțiilor financiare de mediu prevăzute de legislația din România și Uniunea Europeană, pentru toate activitățile premergătoare și efective de exploatare minieră asociate proiectului, prin instrumente financiare recunoscute la nivel internațional și într-o structură ce va fi agreată cu autoritatea de mediu".
• Respectarea unei limite de cianură mai mici decât standardele Uniunii Europene, construirea de coridoare ecologice, pentru a facilita migrația naturală a animalelor din perimetrul lucrărilor industriale, împădurirea a 1.000 de hectare de teren, aflat în domeniul public sau privat al statului, în termen de cinci ani.
• 100 milioane de dolari, pentru proiecte de conservare, amenajare și revitalizare a patrimoniului cultural, din care 70 de milioane de dolari în zona perimetrului Roșia Montană și 30 milioane de dolari contribuție pe durata de viață a proiectului la patrimoniul cultural național, în vederea susținerii cercetării, restaurării, conservării, punerii în valoare și promovării turistice a patrimoniului cultural național, imobil, mobil și imaterial. Investitorul se obligă să amenajeze un parc arheologic de 18 hectare pe dealul Carpeni, unde s-au descoperit, în timpul cercetărilor arheologice, locuințe de epocă romană cu hipocaust.
• 430 de milioane de dolari, pentru poluarea istorică.
• Refacerea a 371 de clădiri.
• Asigurarea, pe o durată de șase ani, a 2300 de locuri de muncă, și a 900 de locuri, pe o durată de 21 de ani.
• Recuperarea ecologică 100%.
• Nota de plată pentru Gabriel Resources, potrivit noului Acord, a fost majorată cu 3 miliarde de dolari.

Declarațiile oamenilor politici, în decurs de zece ani, au reprezentat doar un joc menit a crește sau a micșora valoarea acțiunilor la Bursă a companiei Gabriel Resources. Din timp în timp, președintele, oricum s-a numit el, premierul, anumiți oameni politici cu state vechi și cu influențe importante în sfere economice, au mai lansat ba un atac la adresa proiectului, ba au precizat că îl susțin. Conspirațiile s-au ținut lanț, la fel și publicitatea imensă plătită de companie în presa din România, ONG-urile s-au manifestat fie pentru, fie contra proiectului. Toate s-au făcut, mai puțin proiectul. Sute de milioane de dolari au fost aruncați în joc, iar câștigurile s-au văzut. Nu din exploatare, însă, ci din speculațiile pe Bursă.

Afacerea a pornit și a rămas în „patrimoniul" liberalilor, și acest lucru continuă și astăzi, chiar dacă liderii PNL refuză aparent să își asume afacerea predecesorilor, pentru un motiv simplu: scăderea acțiunilor la bursă, pentru a fi achiziționate la preț de dumping, urmând ca, în urma altor declarații, prețul să urce. Rezultatul? Un miliard de dolari profit.

„Capul" afacerii Roșia Montană, Beny Steinmetz, a ajuns la cei mai importanți oameni politici din România prin asocierile pe care le-a avut cu fostul șef de cabinet al lui Năstase, Remus Truică (prin compania BRG Residential Consulting), conexat, la rândul său, cu Tal Silberstein (prin firmele TRG, Generic Pharma), sfătuitorul tuturor liderilor de dreapta, începând cu Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu și terminând cu Crin Antonescu.

Băsescu vrea retragerea proiectului, sub pretextul tensionării societății

Președintele Traian Băsescu a solicitat, luni, Guvernului, retragerea proiectului Roșia Montană, în forma propusă de Executiv, sub pretextul tensionării la maxim a societății. Băsescu s-a declarat un susținător al exploatării, dar numai în condițiile prevăzute de legislația actuală, cu creșterea redevenței și cu avize date de instituțiile abilitate: „Soluția e să retragă urgent proiectul pentru că riscul e tensionarea la maxim a societății, atât timp cât proiectul se află în Parlament. După o lună și jumătate de proteste și dispute, vom afla că legea e neconstituțională. Ar fi un dezastru. Ce ar mai înțelege societatea? (...) În sufletul meu nu mi-am schimbat punctul de vedere, dar nu voi fi partizanul politic al niciunei tabere". 

Băsescu a făcut această precizare, dar nu a comentat faptul că ieșirile lui pe acest subiect au influențat prețul acțiunilor pe bursă.

Antonescu a prăbușit acțiunile RMGC

Recent, liderul PNL, Crin Antonescu, a anunțat, într-o conferință de presă, următoarele: „După o dezbatere nu foarte aplicată, în urma unui vot copleşitor, poziţia politică asumată de parlamentarii PNL este de a vota împotriva acestui proiect de lege". Cu alte cuvinte, Antonescu a recunoscut că PNL nu a analizat punctele slabe și tari ale proiectului, dar a luat deja decizia. Reacția liderului liberalilor a venit ca un șoc pentru opinia publică, dar și pentru bursă, acțiunile celor de la RMGC prăbușindu-se până la suspendarea de la tranzacționare. În replică, premierul Victor Ponta a precizat: „În baza respingerii legii, e clar că proiectul nu se va realiza". Deși părea că Antonescu obține ceea ce își dorește politic, după replica lui Ponta, liderul PNL s-a arătat încurcat de reacția colegului de alianță și chiar i-a reproșat acestuia că s-a pronunțat în sensul nerealizării proiectului, doar pentru că PNL a anunțat că nu îl votează.

Antonescu a revenit, sugerând că PNL ar fi de acord cu o dezbatere și acuzându-l pe Ponta că face un joc „parșivel", în sensul că își dorește foarte tare proiectul, dar fără să și-l asume politic: „Eu cred că a devenit evident că premierul susţine proiectul, şi tocmai, ceea ce eu cerusem şi până la urmă cer în continuare, este să facem lucrurile clare, dar în fine, asta este problema domniei sale. Mie mi-e clar".

Jonathan Henry a crescut acțiunile, amenințând România

Imediat după declarațiile lui Antonescu, care au avut ca urmare suspendarea de la tranzacționare a acțiunilor Gabriel Resources, premierul Victor Ponta a anunțat că România ar putea fi obligată să plătească daune de până la două miliarde de dolari, pentru că statul nu și-a respectat contractul. Ponta a dezvăluit că Gabriel Resources a transmis oficialilor mai multe adrese, prin care a antamat suma de plată. Antonescu s-a derobat de orice obligație, inclusiv de o posibilă angajare a statului român. PNL „nu a încheiat niciun fel de înțelegere cu niciun fel de firmă, cu niciun fel de grup de afaceri. Dacă statul român avea obligații, ce mai discutăm noi la Parlament? În orice caz, eu nu am angajat statul român în niște obligații, încât cineva să-mi povestească mie despre daune".

A doua zi, CEO al Gabriel Resources, Jonathan Henry, a dublat suma despăgubirilor și a amenințat că investitorii străini nu vor mai avea încredere să semneze contracte cu statul român. „În cazul în care Camera inferioară respinge proiectul, vom transmite o notificare formală referitoare la intenția de a iniția o acțiune în instanță, pentru multiple încălcări ale tratatelor internaționale, privind investițiile, în valoare de până la patru miliarde de dolari (...) Avem un caz solid și vom face în așa fel încât eforturile României de a atrage investiții străine să aibă de suferit". Acțiunile au început să crească. Imediat, Jonathan Henry a negat afirmațiile anterioare, exprimându-și profundul respect pentru România, pentru Guvern și pentru Parlament și dând asigurări că „va lua act de orice decizie luată de Guvern sau Parlament" și că decizia finală le va aparține, fără discuție, acestora și cetățenilor României. 

Răzgândeala de patru miliarde a lui Jonathan Henry demonstrează că interesul companiei nu este să realizeze proiectul, ci să mențină o fluctuație a acțiunilor la bursă. Cu atât mai mult cu cât, în 15 ani, Gabriel Resources nu a exercitat nicio acțiune judiciară împotriva statului român.

Europarlamentarul Vălean, declarații contradictorii în PE

Un joc asemănător al declarațiilor politice a fost făcut și de soția liderului PNL, Adina Vălean, în Parlamentul European. În 2007, aceasta era împotriva proiectului Roșia Montană și îndemna Comisia şi Consiliul Europei „să sprijine noul proiect de lege al Parlamentului României, care recomandă eliminarea mineritului pe bază de cianuri", susținând că „s-a demonstrat ştiinţific că producţia de aur prin metoda cianurii în mediu deschis poate duce la distrugerea ireversibilă a ecosistemelor şi dăunează grav organismului uman şi exploatarea prin metoda cianură modifică regimul precipitaţiilor, regimul termic şi eroziunea solului generând o creştere a frecvenţei inundaţiilor şi alunecărilor de teren".

Trei ani mai târziu, Adina Vălean făcea dezbateri pentru susținerea afacerii. „Proiectul de la Roșia Montană este cel mai nou din România pentru că, aşa cum arată experţii, respectă standardele înalte de tehnologie şi de mediu şi cel mai vechi pentru că trenează pe hârtie de 12 ani".

Deși este asemănător cu Roșia Montană, proiectul Certej funcționează

Prin comparație cu proiectul Roșia Montană, exploatarea de la Certej funcționează și a primit avizul de mediu de la autoritățile competente, în proiectul tehnic menționându-se că se vor folosi anual, pentru exploatare, 1.653 de tone de cianură de sodiu, timp de 16 ani. Nu a fost nevoie de ani de zile de dezbateri publice, nici de declarații politice stufoase. De-abia după ce exploatarea a început, avizele de mediu au fost contestate în instanță, judecătorii de la Tribunalul București urmând să se pronunțe asupra legalității acestora. Ați auzit de Certej, proteste în piața Universității și declarații politice, la nivel înalt, pe acest subiect?

Protestatarii de la Universitate vor același lucru ca Beny Steinmetz

De mai bine de două săptămâni, mii de oameni ocupă, în fiecare seară, Piața Universității. Toți scandează împotriva proiectului Roșia Montană. „Să nu se facă!". Aceasta este și intenția lui Beny Steinmetz. Cu știință sau nu, protestatarii, care, cel puțin declarativ, au ca principal obiectiv protejarea mediului, aduc companiei Gabriel Resources profit maxim, cu o cheltuială minimă.

Dacă în ianuarie 2012, cu mai puțin de cinci mii de oameni în stradă, la Piața Universității, jandarmii au intervenit în forță și au aruncat cu gaze lacrimogene pentru a împrăștia mulțimea, de data aceasta, ministrul liberal Radu Stroe s-a făcut că plouă, ba chiar și-a asumat neintervenția forțelor de ordine, pe motiv că adunarea este una ultra-civilizată: „Eu mi-am asumat această chestiune, repet, în conlucrare cu ceilalţi factori politici (...) Noi credem că atâta vreme cât manifestaţia este nu numai paşnică, ci este una ultra-civilizată, nu are sens să oprim oamenii pentru că stau pe o bandă a străzii sau pentru că o jumătate de oră blochează strada". Ministrul s-a apărat pentru neaplicarea legii prin invocarea consensului politic. 

Voichiţa RĂŞCANU

Ruana CEAUŞESCU